. . 
Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, s-a adresat instanţei solicitând anularea hotărârii Consiliului Judeţean prin care steagul secuiesc a fost aprobat ca steag al judeţului, motivând că aceasta încalcă mai multe legi.
În documentele înaintate Tribunalului Harghita se arată că, „în urma exercitării controlului de tutelă administrativă, prefectul a constatat faptul că hotărârea a fost adoptată cu încălcarea mai multor prevederi legale şi constituţionale şi cu nesocotirea drepturilor şi intereselor tuturor cetăţenilor judeţului Harghita”.
Potrivit sursei citate, hotărârea menţionată este similară cu o alta, adoptată în 2009, care a fost anulată de Curtea de Apel Târgu Mureş prin decizia civilă nr. 2690/R/26.09.2012, definitivă şi irevocabilă. Drept urmare, decizia Curţii de Apel, în care se arată că steagul este monoetnic şi nu este reprezentativ pentru toţi locuitorii, se bucură de „puterea lucrului judecat” şi nu poate fi contrazisă prin nicio altă hotărâre.
„Instanţa (nr: Curtea de Apel Târgu Mureş) a reţinut că modelul de steag adoptat de CJ este un steag monoetnic, fără reprezentativitate pentru interesul colectivităţilor pe care acesta este obligat, prin lege, să-l servească. Ca atare, atâta vreme cât există o hotărâre judecătorească ce s-a pronunţat în mod definitiv şi irevocabil asupra legalităţii modelului de steag, ca fiind steagul judeţului, acesta se bucură de puterea lucrului judecat, adică nu poate fi contrazisă prin nicio altă hotărâre”, se precizează în documentele trimise Tribunalului de Instituţia Prefectului.
Prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a declarat că a solicitat instanţei să constate că, prin introducerea doar a anumitor simboluri heraldice pe steagul aprobat, Consiliul Judeţean nu a acţionat în numele şi în interesul colectivităţilor pe care le reprezintă.
„Adoptarea, printr-un act administrativ cu caracter normativ a aşa/zisului steag secuiesc, în calitate de simbol oficial al unei unităţi administrativ teritoriale în care trăiesc şi români, precum şi locuitori ai altor etnii, respectiv transformarea unui simbol monoetnic specific în mod exclusiv al unei comunităţi, într-un simbol al unei autorităţi publice a statului român nu corespunde obligaţiei de respectare a interesului social şi a politicii legislative a statului român, cu atât mai mult cu cât autonomia locală este exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege. De aceea, consider că orice steag trebuie să fie reprezentantiv pentru toţi locuitorii judeţului, mai ales că, în virtutea prevederilor Constituţiei, cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”, a declarat presei prefectul Adrian Jean Andrei.
Prefectul a punctat faptul că a cerut Consiliului Judeţean revocarea acestei hotărâri şi intrarea în legalitate, dar autoritatea publică nu s-a conformat, motiv pentru care s-a solicitat anularea acesteia în instanţă.
„Am solicitat instanţei anularea hotărârii, pentru că ea încalcă legile şi Constituţia României, steagul nefiind reprezentativ pentru toate comunităţile din judeţ. Consiliul Judeţean trebuia să mai ţină seama şi de normele de tehnică legislativă pentru elaborarea hotărârii, era obligat să ia în considerare interesul social, politica legislativă a statului român, cerinţele corelării cu reglementările interne şi armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia comunitară şi cu tratatele internaţionale la care România este parte. Însă, aceste cerinţe nu au fost respectate, având în vedere faptul că în luna decembrie a fost depus un amendament de completare a proiectului de hotărâre, în speţă de aplicare pe steag a unui simbol care să reprezinte şi comunitatea românească, iar această solicitare nu a fost luată în considerare”, a declarat prefectul judeţului.
Consiliul Judeţean Harghita a aprobat în şedinţa ordinară din decembrie 2015, cu majoritate de voturi, steagul secuiesc ca steag al judeţului, o decizie similară fiind luată de deliberativul judeţean şi în 2009.
Proiectul de hotărâre, iniţiat de preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a propus cinci variante de steag, prima dintre acestea fiind chiar steagul secuiesc, aprobat ca steag al judeţului Harghita în 2009. Pe celelalte patru variante se regăseau culorile albastru şi auriu, de pe steagul secuiesc, şi/ sau simbolurile de pe acesta, respectiv luna şi steaua cu opt raze.
Consilierul judeţean liberal Ion Proca a depus în decembrie un amendament la acest proiect şi a solicitat aplicarea simbolului frunzei de stejar, care să îi reprezinte pe românii din judeţ, întrucât „aceasta este o frunză-simbol, cu rădăcini în cultura, istoria şi spiritualitatea neamului românesc”.
Amendamentul consilierului liberal a fost respins, însă la vot, iar consilierii UDMR şi cei ai Partidului Civic Maghiar au decis, din nou, ca steagul secuiesc să fie steagul judeţului Harghita.
AGERPRES
