În interviul acordat ziarului „ . . Mesagerul de Covasna”, dr. Ráduly Enikő – medic primar pneumolog în cadrul secției de Pneumoftiziologie a Spitalului Județean de Urgență ”Dr. Fogolyan Kristof”, ne vorbește despre modalitățile prin care pot fi ajutate persoanele dependente de nicotină și despre eficiența metodelor alternative care au fost introduse în ultima vreme pe piață.
Tema interviului este legată foarte mult de faptul că s-a aprobat legea care interzice fumatul în spațiile publice închise și, începând cu 16 martie (a.c.), fumătorii se vor lovi de o serie de restricții. Deja, la nivel național, a crescut numărul persoanelor care solicită medicilor specialiști ajutor în renunțarea la fumat și aș dori să vă întreb dacă a crescut numărul pacienților care vă trec pragul pentru a vă solicita ajutorul?
În primul rând nu aș vorbi despre pacienți. Fumătorul nu trebuie să fie considerat neapărat o persoană bolnavă, dar până în final, nici nu este o greșeală să le spunem ”pacienți”, deoarece tabagismul în sine, ca și viciu, este o boală, care are toate caracteristicile unei boli cronice, asta însemnând recăderile, evoluția cronică, fumătorii încearcă să se lase de fumat, avand mai multe încercări de-a lungul vieții. Este o problemă care are o componentă fizică, dependența de nicotină în sine – dependența de drog, și o importantă componentă psiho-comportamentală, deci tabietul, obiceiul de a fuma, ca și mod psiho-comportamental în anumite momente ale vieții. Este o problemă care are mai multe conotații din acest punct de vedere, mai ales că tabagismul în sine, sau obiceiul de a fuma este influențat de si de legislația în vigoare și aici intervine ceea ce ați amintit dumneavoastră: atunci când legile sunt mult mai restrictive fumătorii încearcă să vadă dacă reușesc să scape de viciul lor. Sunt ajutați, programul <<Stop Fumat!>>, a cărui promotor sunt eu în județul Covasna, este un program care funcționează de ani buni. Nu este o noutate ca atunci când fumătorul merge la magazin și își cumpără pachetul de țigări, pe lângă pictogramele care există și care ar trebui să îl sperie, dar cu care acesta s-a obișnuit, să vadă și un număr al liniei gratuite TEL VERDE, prin care atunci când acesta dorește să facă pasul este ajutat.
Acest ajutor despre care vorbiți, fumătorii îl primesc în mod gratuit?
Ideea este că atunci când fumătorul își cumpără pachetul de țigări, prin taxa de viciu adăugată la pachetul respectiv, acesta își cumpără și dreptul de a fi consiliat în momentul în care dorește să renunțe la fumat, deci aceasta este ideea de bază prin care funcționează programul <<Stop Fumat!>>. Ca și orice lucru care dacă ar fi gratuit nu ar fi bine drămuit și nu ar fi bine valorificat și înțeles de către fumător, nu este o gratuitate absolută în program. Medicația o primește gratuit (care de altfel ar costa foarte mult in farmacii) iar consultația și consilierea sunt contra cost. Bineînțeles că și la noi în județ, și de altfel ca și tendință în întreaga țară, intrarea în vigoare a legii, din luna martie, aduce de la sine un interes sporit pentru programul <<Stop Fumat!>>. Momentan sunt probleme de aprovizionare sau de continuitate a medicației prin program, dar este o problemă de impas administrativă: fiind început de an s-au schimbat normele de licitație. Aceste licitații se efectuează la nivel național iar medicația va exista, așadar răspunsul nu este că nu îi putem ajuta ci trebuie temporizată prezența acestor fumători care vor să fie consiliați, pentru o perioadă în care putem asigura continuitatea medicației. Avem o rată de succes, de abstinenți care au renunțat la viciu, conformă cu statistica de la nivel național, însă nu putem vorbi de o rată de succes de 100% pentru că vorbim de un viciu care ne influențează recăderile, prin aspectul psiho-comportamental care depinde de individul în sine. Deci vorbim de influența anturajului, factorului de stres și problemelor pe care fumătorul le are la un moment dat și de capcana ideii că doar o țigară nu o fi un capăt de țară, însă toate aceste lucruri influențează în final recăderile. Față de cei 5-10%, cât este statistic demonstrată rata de succes a renunțării la fumat fără un ajutor de specialitate, rata de succes a celor care intră în programul <<Stop Fumat!>> este de aproximativ 30%, mult mai bună.
Au apărut tot felul de produse precum țigările electronice – cu sau fără nicotină, cu tot felul de arome, menite parcă să atragă mai mult, plasturi și gume de mestecat cu nicotină. Doream să vă întreb cât de sigure sunt și dacă ajută acestea de fapt în vreun fel?
Ele ajută. Vorbim despre o terapie de substituție, pentru că plasturele cu nicotină se încadrează în lista modalităților prin care se încearcă ajutorul printr-o terapie de substituție. Adică ceea ce duce la dependența fumătorului, nicotina în sine, nu este inhlată dar ajunge la creier, pentru că acolo se dă bătălia de fapt, nu este administrată prin țigări, ci prin plasturele de nicotină pe care fumătorul și-l instalează dimineața, iar seara și-l îndepărtează, exact ca și în ciclul zilnic pe care acesta îl are, întrucât noaptea nu fumează. Este o terapie prin care se încearcă ameliorarea simptomelor de sevraj. Toată problema este că atunci când fumătorul încearcă să scape de viciul său apar simptomele de sevraj date de absența nicotinei în creier, în sensul că acesta s-a obișnuit cu prezenta substanței, iar privarea creierului de acest drog duce la sevraj care în mod normal durează până la 2-3 luni, de aceea și medicația pe care o dăm noi prin programul <<Stop Fumat!>> este administrată în acest interval de 2-3 luni pentru a acoperi această perioadă de sevraj a pacientului. Terapia de substituție cu nicotină este recomandată celor care nu doresc să ia medicație sau cărora le este contraindicată medicația, deci fiind vorba despre un medicament, are contraindicațiile sale. Din acest motiv, plasturii cu nicotină ajută la ameliorarea simptomelor de sevraj dar trebuie avut grijă să nu facem dublă intoxicare cu nicotină! Dacă persoana respectivă, în această perioadă, fumează în continuare, ea practic își va administra nicotina atât prin țigări cât și prin plasture, lucru care duce la o intoxicație cu nicotină administrată din două surse, în primul rând, iar în al doilea rând, acei plasturi își au rolul dacă sunt folosiți în doze treptat descrescânde. Dacă în continuare creierul este alimentat cu același nivel de nicotină zilnic, nu ai cum să scapi fumătorul de viciul său și acesta este motivul pentru care plasturii de nicotină se găsesc la concentrații diferite. Cam pe acest principiu ar trebui să funcționeze și țigara electronică, și acolo nicotina poate fi introdusă, prin patronii respectivi, în doze descrescânde. Capcana țigării electronice, față de plasturele cu nicotină este aceea că întreține gestualitatea, lucru pe care plasturele cu nicotină nu îl face. Țigara electronică nu a fost gândită inițial ca și metodă de a renunța la fumat ci ca și metodă de a putea fuma în locurile unde fumatul normal nu este permis. Practic această țigară electronică te ajută într-un aeroport sau într-un restaurant unde fumatul este interzis, deci atât timp cât revin la țigara mea de toate zilele, pot să fumez o țigară electronică. Aceasta întreține și gestul și întreține și dependența de nicotină, și mai intervine apoi și dependența de gustul respectiv, pentru că sunt tot felul de arome. (…) Nu vreau să spun că țigara electronică nu își are rostul dar are capcana întreținerii gestualității și dacă nu sunt scăzute dozele de nicotină treptat și în țigara electronică, se revine in final la vechea țigară, deci ratele de succes cu țigara electronică, de departe nu sunt cele la care erau așteptările inițial, din acest punct de vedere.
Cam câți pacienți vă trec pragul, annual, cu această problemă?
Numărul lor fluctuează. Depinde și de sezon și funcționează în sistemul petei de ulei, spre exemplu, dacă la un loc de muncă unui fumător i-a reușit, mai apoi vor veni și colegii lui să încerce și la fel și în sânul familiei, de aceea lucrurile sunt în valuri. Aproximativ, la nivelul județului nostru, lunar se prezintă cam 7-8 fumători nou – inițiați. Nu toți finalizează programul, nu pot spune că îi trec pe toți puntea, dar depinde foarte mult de cât de motivați sunt, care sunt motivele pentru care doresc să se lase de fumat, iar acestea sunt foarte diverse: începând de la cele financiare, până la cele de sănătate sau de la cele estetice, partenerul este nefumător, sau este părinte și conștientizează că are responsabilitatea creșterii copiilor, deci depinde de motivație și de cât de serios consideră nevoia de ajutor. Bineînțeles că depinde și de perioada de timp de când este fumător, de când duce acest viciu, pentru că practic este ca un mod de viață pe care dorește să și-l schimbe, și mulți ar vrea, mai puțini reușesc, însă ideea este că îi preocupă, și doresc să facă această schimbare, este un pas foarte important faptul că se interesează de existența programului <<Stop Fumat!>>, înseamnă că acolo o sămânță începe să încolțească și dacă nu acum, poate mai târziu, dar tot va da roade.
Care este media de vârstă a persoanelor care vă solicită ajutorul? Care au fost, de exemplu, cel mai tânăr și cel mai în vârstă fumător?
În programul <<Stop Fumat!>> nu pot intra decât adulții. Se efectuează un test de tip Fagerstrom, un test de dependență la nicotină, care îmi spune care este probabilitatea apariției simptomelor de sevraj în momentul în care este întrerupt fumatul. Vârsta este foarte variată însă majoritatea vin cam după 10 ani de fumat și vin la o vârstă activă financiar, deci atunci când contează unde pun banul, când au responsabilitatea familiei deja, sau când deja simt că le-a fost de ajuns acest stil de viață. Respunzând la întrebarea dumneavoastră, nu există o vârstă majoritară dar în general cei interesați cel mai mult sunt cei cu vârste cuprinse între 30 și 50 de ani.
Când putem spune că deja este prea târziu să renunți la fumat?
Niciodată nu este prea târziu! Chiar dacă deja există o boală, dacă pacientul este deja diagnosticat cu o boală a cărei risc de apariție este clar legată de fumat, abandonarea fumatului cel puțin ajută ca boala să nu se agraveze, ritmul de agravare a bolii deja existente este cu totul altul dacă se renunță la fumat, sau dacă medicația care se administrează în bolile cauzate de fumat, BPOC-ul (Bronhopneumopatia Cronică Obstructivă) care este specialitatea mea, boala tipică a fumătorului, atât degradarea pulmonară cât și posibilitatea terapeutică sunt mult reduse și sunt mai puțin eficiente dacă pacientul continuă să fumeze. Există chiar restricții de compensare, prin Casa de Asigurari de Sănătate, a oxigenoterapiei la un pacient care este în continuare fumător.
Sunt din ce în ce mai mulți tineri care se apucă de acest obicei dăunător și nu conștientizează riscurile la care se expun. Doriți să transmiteți un sfat cititorilor în acest sens?
Sfatul meu este că cea mai bună strategie e să nu începi să fumezi, fiind vorba de o boală care crează dependență, tabagismul fiind o boală adictivă, cel mai ușor de tratat în tabagism este profilaxia primară, deci dacă am reuși să creștem generații de tineri la care să nu conteze faptul că există țigara, ar fi cel mai bine. Trebuie insistat foarte mult pe educația tinerei generații, să nu mai fie la modă și să nu mai fie interesant faptul că sunt fumător, să nu am problema acceptarii într-o gașcă numai dacă fumez și eu, deci schimbarea de mentalitate este importantă. Și nu numai părinții, profesorii, ci și legislația contează, este ca un puzzle în care contează foarte multe lucruri, educația medicală, educația în școli, exemplul personal al părinților, pentru că de multe ori copilul ce vede acasă la părinți, aplică, și așa mai departe. Însă eu sunt optimistă din acest punct de vedere, și trebuie să avem răbdare. Ca să putem vedea în patologia medicală, în apariția bolilor, faptul că fumatul deja nu mai este un factor de risc atât de important trebuie să treacă ani. Prin ceea ce hotărâm azi în legislație, se va reflecta abia peste 20-30 de ani în rata îmbolnăvirilor. Este o bătălie de lungă durată pentru care, însă merită luptat.
Ioana Ardeleanu
