Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului „Mesagerul de Covasna”, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucrarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1949 ianuarie 5. Se înfiinţează Secţia Sfântu Gheorghe a D.C.A. Târgu Mureş. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1949 februarie 12. Se înfiinţează G.A.S. Ozun, ferma Sfântu Gheorghe. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1949 martie 1. Se înfiinţează Întreprinderea de Industrie Locală „Localprod” Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1949 martie 25. Se înfiinţează Cooperativa „Hărnicia”, sub denumirea de „1 Mai”, cu 16 cooperatori, croitori. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1949 mai. Primăria repartizează un local pentru Şcoala Medie Tehnică Textilă. (ANC, Fond nr. 9, Actele Cabinetului Prefectului, 338/1949)
1949 iulie 1 – 1989. Fostul Muzeu Naţional Secuiesc, înfiinţat în 1882, a devenit instituţie de stat. Prin grija organelor tutelare, muzeul a primit fonduri însemnate pentru reparaţii capitale, iar în 1979, cu ocazia sărbătoririi centenarului instituţiei, a fost construit -din fondurile centralizate ale statului- un nou corp de clădire, cu respectarea arhitecturii originale. Continuând tradiţia înaintaşilor, valorosul arheolog şi istoric dr. Székely Zoltán, aflat la conducerea muzeului aproape o jumătate de veac (1945-1990) a întreprins numeroase cercetări arheologice, evidenţiind importante aspecte ale populaţiei băştinaşe din aşezările sud-estului Transilvaniei. După 1970, prin activitatea de cercetare etnografică a muzeografului Nicolae Moldovan, colecţiile muzeului s-au îmbogăţit cu noi exponate de port românesc, mobilier şi icoane ortodoxe. Contribuţii importante la cercetarea istoriei locale şi la conservarea patrimoniului cultural naţional şi-au adus muzeografii Bartok Botond, Cserei Zoltán, Gabriel Lambescu, Nicolae Şoancă, Ştefania Blaj, Konya Adam iar din partea Direcţiei Judeţene de Cultură, Constantin Stanca, Marius Deac, Petre Străchinaru ş.a. Un loc distinct, în peisajul publicist local, îl ocupă Anuarul „Aluta”. (Ioan Lăcătuşu, Muzeele româneşti din judeţele Covasna şi Harghita – continuatoare a tradiţiilor astriste din zonă, în Cibinium, nr. / 2006, Sibiu)
Între anii 1951–1956, muzeul din Sf. Gheorghe a participat la săpături executate în mai multe localităţi din ţară, sub egida Institutului de Arheologie din Bucureşti şi sub conducerea profesorului I. Nestor. În paginile revistei Aluta, fondată în anul 1959, au apăut studiile multor specialişti români din diferite domenii ale ştiinţei. (Szekely Zoltan, Colaborarea oamenilor de ştiinţă români cu Muzeul Naţional Secuiesc din Sf. Gheorghe, în “Mari prietenii între oamenii de cultură şi ştiinţă români şi maghiari”, Bucureşti, 2001, p. 59)
1949 iulie-august. Are loc dezbaterea problemei privind schimbarea denumirii oraşului Sf. Gheorghe în Gheorghe Doja. (ANC, Fond nr. 9, Actele Cabinetului Prefectului, 414/1949)
1949 iulie 12. Una din cele mai grave probleme a credincioşilor ortodocşi români din Sf. Gheorghe, o constituia starea în care se afla Catedrala ortodoxă, la terminarea războiului şi a perioadei de ocupaţie străină, locaş de cult cu o deosebită semnificaţie simbolică, a cărei construcţie a început în anul 1939. Din bogata corespondenţă purtată pe această temă, între Arhiepiscopia din Sibiu şi Protopopiatul din Sfântu Gheorghe, redăm doar câteva documente. „Din oraşul cu sediul Protopopiatului Sf. Gheorghe respectuos înaintez – după ce am luat contact cu realitatea – următoarea Dare de seamă: (…) Catedrala în construcţie, ca o rană în mijlocul oraşului şi în sufletul românesc, a fost furată în ultimul an şi de materialul lemnos al schelăriei şi scândura care o acoperea parţial luată, cred, cu intenţia ca ploaia şi zăpada să roadă tăria cărămizilor şi vremea să pună pecetea ruinei pe clădirea care dacă ar fi cel puţin pusă sub acoperiş ar constitui o podoabă arhitecturală a oraşului. În subsolul ei, grămezi de mobile stricate, depozitate de regimul Hortist, măresc jalea ce străjuiesc uşele de la intrare scoase din tencuială”.
La raportul protopopului de Sf. Gheorghe, Vlădicul Nicolae prezintă demersurile întreprinse, recomandând credincioşilor săi să se adreseze inclusiv Prim Ministrului Dr. Petru Groza, care le-a promis spijinul pentru terminarea Bisericii în construcţie. „La raportul P.C. Tale Nr. 896/950, privitor la subsolul catedralei în costrucţie din Sf. Gheorghe, subsol ocupat samavolnic de Societatea „Aprozar” şi prefăcut în magazie de zarzavat, ba această Societate a început demolarea unui zid dela subsol, cunoaşte, că am sesizat despre aceasta On. Minister al Cultelor. Până la răspunsul On. Minister nu vei sesiza parchetul Tribunalului. – 24 VIII 1950”. „Văzând raportul Nr. 584 din 29 IV a.c. privitor la catedrala din acea localitate, cunoaşte, că pentru terminarea construcţiei e necesar să se întocmească un nou deviz de materiale şi de cheltuieli. Să se cerceteze ce fel de materiale se găseau pe şantier, în momentul întreruperii lucrărilor, în 1940, şi cine a dispus de acele materiale. Antreprenorii construcţiei să dea declaraţii amănunţite. Dacă acele materiale au fost ridicate de către organele Primăriei, aceasta poate fi obligată să dea despăgubiri. O colectă în judeţ se va putea face -cu formele azi în vigoare- după ce vei pregăti un deviz nou, fie prin serviciul technic al judeţului sau al firmei, care a început construcţia, dacă acea firmă mai fiinţează. Având în vedere importanţa bisericească şi naţională a acelui monument, e cazul de a apela la Guvern pentru ajutor însemnat, ca lucrarea să poată fi terminată în condiţiunile cele mai favorabile. – 11 Mai 1950” „La raportul of. protopopesc Nr. 802/950 facem cunoscut, că întrucât Dl. Prim Ministru Dr. Petru Groza V-a promis spijinul pentru terminarea Bisericii în construcţie, credem că nu ar fi rău ai reaminti şi în scris cererea credincioşilor din Sf. Gheorghe. Sibiu, 19 Iulie 1950”. (Ioan Lăcătuşu, Preocuparea Mitropolitului Nicolae Bălan privind situaţia românilor ortodocşi din ţinutul Harghitei şi Covasnei, în „Revista Teologică”, Serie Nouă, Anul XV (87), nr. 3, iul – sept 2005, p. 143)
1949 august. S–a născut Pompiliu Pleşa, la Lunca Calnicului, jud. Braşov, pictor, profesor la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”. Absolvent al Institutului de Arte Plastice din Iaşi, clasa prof. Dan Hatmanu. Încă din timpul studenţiei participă la expoziţii de grup şi la concursuri studenţeşti la Sibiu şi Bucureşti. Şi-a prezentat lucrările în 8 expoziţii de grup şi 5 personale (Iaşi, Sfântu Gheorghe, Braşov). Are tablouri în colecţii din Cehia, Olanda, Ungaria şi România. (Românii din Covasna şi Harghita, p. 156 )
1949 septembrie. Sunt publicate circularele Comitetului Provizoriu către Comitetele Provizorii judeţene privind probleme organizatorice şi încetarea acţiunii de selecţionare şi vindere a documentelor din arhivele unor instituţii din judeţ. (ANC, Fond nr. 9, Actele Cabinetului Prefectului, 472/1949)
1949 octombrie. Primăria primește spre executare adresa Comitetului Provizoriu privind instalarea dispensarului T.B.C. într-un nou local. (ANC, Fond nr. 9, Actele Cabinetului Prefectului, 528/1949)
1949 decembrie 2. Se înfiinţează filiala orăşenească CEC Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1949 decembrie. Este publicată telegramă de felicitare a Comitetului Provozoriu Judeţean către tov. Ana Pauker. (ANC, Fond nr. 9, Actele Cabinetului Prefectului, 595/1949)
1949. În anul 1949 Primăria este înlocuită cu Comitetul Provizoriu şi apoi cu Sfatul Popular al oraşului, instituţie nouă care a fost înfiinţată în 1950, devenind în 1968 Consiliul Popular. (Îndrurmător Arhivistic, p. 45, verso şi p. 46).
1949. Se înfiinţează Sanepidul Raional Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1949. Se înfiinţează Întreprinderea de Transport Auto (ITA) Sf. Gheorghe . (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1949. Se înfiinţează Întreprinderea de Industrie Locală Raională Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1949. Este inaugurată prima sală de cinematograf cu program permanent. Judeţele patriei. Covasna. Monografie, Editura Editura Sport – Turism, Bucureşti, 1980, p. 195 )
Anul 1950
1950 octombrie 1. Se înfiinţează AGEVACOOP (IJLF). (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1950 noiembrie 6. Se înfiinţează Spitalul de Stat Sfântu Gheorghe. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1950. Este înfiinţat G.A.C. Sf. Gheorghe şi a cele trei întovărăşiri agricole din oraş: „8 Mai”, „Dr. Petru Groza” şi „Câmpul Frumos”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 111/1950, 163/1957, 64/1958 şi 66/1959)
1950. Se înfiinţează Judecătoria Locală Sf. Gheorghe; instituția are documente în păstrare din anul 1925 . (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste).
1950. Se înfiinţează Notariatul de Stat din Sf. Gheorghe; instituția are documente în păstrare din anul 1950. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste).
1950. Producţia fizică la principalele produse industriale din Sf.Gheorghe este următoarea: 4492 mii mp. ţesături bumbac; 725 to. fire bumbac; 290 to. carne; 125 to. preparate din carne; 29 to. brânzeturi; 1604 to. produse tutun. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1950. Orașul dispunea de următoarele amenajări edilitar gospodăreşti: 40 km. străzi; 5 km. pavate cu piatră cubică. (Arhiva CDNC, Fond Manuscrise, Dos. 15)
1950. Se înfiinţează Întreprinderea de Construcţii Locale. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, Serviciul Tehnic Judeţean, 78/1950)
1950. Se înfiinţează Întreprinderea de Panificaţie Sf. Gheorghe. (ANC, Registrul de evidenţă a organizaţiilor socialiste)
1950. Primarul dispune amenajarea cimitirului Eroilor Sovietici. (ANC, Fond Prefectura Treiscaune, Serviciul Tehnic Judeţean, 103/1950)
1950 aprilie 13. Este înaintat la Bucureşti un memoriu cu următorul conţinut: „La iniţiativa Comitetului Raional al P.M.R, Sfatul Popular Raional şi Orăşenesc, organizaţiile de masă, ARLUS-ul şi uzinele mai importante, au căzut în comun acord şi au hotărât că vor construi în amintirea glorioasei şi invicibilei ARMATEI SOVIETICE, care prin mari sacrificii ne-a adus şi nouă libertatea adevărată, pe ziua de 23 August a.c. (1951 – n.n.) un MONUMENT GRANDIOS, în parcul central al oraşului Sft. Gheorghe.
Monumentul va oglindi acea prietenie de veci SOVIETO – ROMÂNĂ care s-a întărit în focul războiului contra fascismului şi în acel ajutor prietenesc ce a dat MAREA UNIUNE SOVIETICĂ patriei noastre, pentru construirea socialismului şi pentru a deveni factori şi mai activi ai frontului păcii. Monumentul va înfăţişa dragostea nemărginită şi devotamentul oamenilor muncii din raionul şi oraşul nostru, faţă de MAREA UNIUNE SOVIETICĂ, care ne-a dat ajutor pentru făurirea R.P.R. şi în cuprinsul ei, sub conducerea P.M.R. toate naţionalităţile conlocuitoare să se bucure de libertate deplină şi de posibilităţile de dezvoltare. Monumentul va simboliza totodată dragostea noastră neţărmurită faţă de Conducătorul Genial al oamenilor muncii şi al frontului păcii tov. Stalin. Văzut şi aprobat SS Kelemen, Sft. Gheorghe, la 13 Apr. 1951” (Arhivele Naţionale Covasna, Fond 554, Secţia Secretariat, Dos.1/I, p. 68)
Dr. Ioan Lăcătuşu
