Astăzi, 7 decembrie, Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe Sfânta Muceniţa Filofteia, o sfânta de numai 12 ani. Aceasta a trăit în sec. al XIII-lea, în sudul Dunarii. Nu se ştie cu exactitate dacă provenea din neam de români sau de bulgari. Moaştele sale se află, de la sfârşitul sec. al XIV-lea, la Curtea de Argeş. În şedinţele Sinodului BOR din 1950, s-a decis generalizarea cultului Sf. Filofteia de la Argeş. Numele său se traduce prin „iubitoare de Dumnezeu”.
Martirizată la doar 12 ani de tatăl său
Din informaţiile cu privire la viaţa sa, cunoaştem că una din îndatoririle Filofteiei era aceea de a-i duce mâncare tatălui ei, care muncea la câmp. Însă, Filofteia întâlnea în drum mulţime de săraci şi, fiind milostivă împărţea din ea săracilor, atrăgând nemulţumirea si reproşul părintelui. Într-una din zile, tatăl descoperă fapta ei și orbit de furie scoate o bardă pe care o avea la el și o lovește pe fată la picior. Tânăra Filofteia a fost grav rănită la un picior, în urma acestei răni şi-a încredinţat sufletul Domnului, la vârsta de doar 12 ani.
Aducerea moaştelor la Curtea de Argeş
Istoria arată ca moaştele Sf. Filofteia au fost duse iniţial la Târnovo, unde au rămas până în anul 1393. În acel an, Țaratul bulgar a fost ocupat de turci, care au şi ars orașul. Pentru a le feri de profanare, moaştele au fost duse la Vidin, unde au stat puţin timp, probabil până în 1396. După înfrângerea armatelor creştine la Nikopole, crescând ameninţarea turcă, moaştele au fost oferite domnitorului Ţării Româneşti, Mircea cel Bătran (1386-1418). Acesta le-a aşezat în vechea ctitorie domnească, cu hramul „Sf. Nicolae”, de la Curtea de Argeș, pe atunci catedrala mitropolitană. În acest fel se explică şi alegerea zilei de 7 decembrie drept zi de pomenire (imediat dupa ziua hramului). După construirea noii biserici de către Neagoe Basarab, sfinţită la 15 august 1517, moaştele au fost așezate aici a doua zi, când s-a făcut şi proclamarea canonizării Sf. Ierarh Nifon al Constantinopolului (prima canonizare la noi).
Moaştele au rămas la Curtea de Argeş până în 1893, când, datorită stării avansate de degradare a bisericii, au fost mutate în bisericile „Sf. Gheorghe” şi „Adormirea Maicii Domnului” – Olari, din aceeaşi localitate. În timpul primului război mondial, datorită mutării frontului in apropierea acestei localităti, moaştele au fost duse în paraclisul Mânăstirii Antim din Bucureşti. După terminarea războiului, au fost readuse la Curtea de Argeş iar din 1949 se află in paraclisul acestei mânăstiri.
. . Sfânta Filofteia în tradiţia populară
Sfânta Filofteia este considerată ocrotitoarea copiilor şi a tinerilor, şi în special a fetelor, pe care le ajută să se căsătorească şi să aiba o viață liniştită.
În tradiție, Sfânta Filofteia este o soră îndepartată a Sfântului Ilie. Astfel, ea mai este numită și „aducătoarea de ploi”. Istoria consemnează mai multe procesiuni cu moaştele Sfintei pe timp de secetă, iar tradiţia spune că prin mijlocirea ei în faţa lui Dumnezeu a plouat, iar roadele au fost bogate. Sărbătoarea Sf. Filofteia se ţine şi pentru a fi feriţi de diferite boli şi necazuri atât noi, cât şi animalele noastre.
