Românii din Covasna, Harghita şi Mureş au cerut sâmbătă, la Izvoru Mureşului, printr-un memorandum, ca Guvernul să ia măsuri concrete pentru protejarea şi afirmarea identităţii lor, susţinând că a venit vremea să se treacă de la bune intenţii la fapte, iar ţara să se raporteze altfel la românii din zonă. . .
La „Întâlnirea românilor din judeţul Harghita”, organizată de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, au participat reprezentanţi ai asociaţiilor comunităţii româneşti, primari români, cadre didactice şi preoţi din judeţ, dar şi delegaţi din Covasna şi Mureş, alături de ministrul Apărării, deputatul de Harghita, Mircea Duşa, episcopul Covasnei şi Harghitei, Andrei Moldovan, şi prefectul judeţului Harghita, Andrei Jean Adrian.
Participanţii la dezbateri au adoptat un memorandum, care va fi trimis instituţiilor statului şi Consiliului Europei, în care se prezintă situaţia comunităţii româneşti din zonă şi se cer măsuri pentru păstrarea identităţii acesteia.
În documentul menţionat se arată că, în judeţele Covasna şi Harghita, majoritatea românească, devenită „minoritate numerică locală dominată”, este condamnată la deznaţionalizare sau emigrare, în vreme ce „minoritatea dominantă ungară” este protejată de măsuri de discriminare pozitivă.
Românii prezenţi la Izvoru Mureşului au cerut „elaborarea şi aprobarea unei strategii naţionale pentru asigurarea respectării dreptului constituţional la identitate naţională şi a exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor de naţionalitate română din unităţile administrativ-teritoriale în care aceştia sunt numeric minoritari”, dar şi înfiinţarea unui departament pentru comunităţile româneşti minoritare numeric şi numirea unui consilier prezidenţial, respectiv guvernamental, care să monitorizeze situaţia românilor numeric minoritari.
În memorandumul adoptat se mai solicită finanţarea de la bugetul central a proiectelor promovate de asociaţiile şi fundaţiile culturale, religioase şi civice din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi elaborarea unei strategii de dezvoltare economică prioritară pentru această zonă.
Totodată, s-a mai cerut ca statul român să îşi exercite prezenţa în zonă, prin instituţiile sale, iar Guvernul să nu mai aprobe solicitările reprezentanţilor UDMR de a schimba din funcţie prefecţii români din Harghita şi Covasna şi să adopte măsuri pentru a stopa sau încetini declinul demografic şi plecarea în masă din zonă, mai ales a tinerilor, „datorită discriminărilor la care sunt supuşi şi lipsei de orizont profesional şi de respect al demnităţii”.
„A venit momentul ca ţara să se raporteze altfel la noi, românii din Covasna, Harghita şi parţial Mureş. Datorită dificultăţilor din perioada de tranziţie şi a bulversărilor valorilor din societatea românească, nici până acum nu s-a înţeles că, de fapt, problema nu este doar a românilor din aceste judeţe, ci a întregii ţări. Aşa cum nu se înţelege că, deşi neacceptată de iure, autonomia maghiară în zonă există de facto. Lipsa de reacţie a statului român face ca liderii comunităţii maghiare să continue promovarea identităţii unui ţinut secuiesc, fără români”, se arată în documentul menţionat.
De altfel, directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, prof. dr. Ioan Lăcătuşu, a punctat că este nevoie să se treacă de la demersuri şi bune intenţii la fapte concrete, subliniind că acestea nu sunt îndreptate împotriva concetăţenilor maghiari.
„Ne-am propus să identificăm acele măsuri care să ducă la perfecţionarea organizării comunitare, (…) în al doilea rând să potenţăm, să stimulăm solidaritatea naţională şi mai ales imensul capital de afectivitate în chestiuni pragmatice, iar în al treilea rând solicităm Guvernului să se raporteze la problema noastră într-un alt mod. Să trecem de la demersuri, de la bune intenţii, la fapte concrete. Nu împotriva concetăţenilor maghiari, ci pentru noi, pentru ca acest spaţiu binecuvântat să rămână un spaţiu multietnic şi pluriconfesional şi nu o enclavă etnică”, a declarat prof. dr. Ioan Lăcătuşu.
Şi directorul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, prof. dr. Radu Baltasiu, şi-a exprimat temerea că în zonă se pregăteşte terenul „pentru o zonă sărăcită din punct de vedere spiritual, cultural şi economic” şi consideră că instituţiile statului trebuie să îşi facă datoria în zonă, iar asociaţiile româneşti trebuie finanţate de la Bucureşti, aşa cum se întâmplă cu cele maghiare, care primesc bani şi din partea statului ungar.
„Nu văd de ce nu îndrăznim să ne plătim românii de aici, având în vedere că respectăm legea şi încurajăm respectarea şi promovarea identităţii, inclusiv româneşti, care aici e minoritară”, a afirmat prof. dr. Radu Baltasiu.
În finalul documentului adoptat la Izvoru Mureşului se arată că „participanţii la Întâlnirea reprezentanţilor românilor din judeţul Harghita, îi cheamă din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare şi dialog, singura soluţie rezonabilă fiind convieţuirea paşnică bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor comune creştine şi europene”.
Gina Ştefan/AGERPRES
www.agerpres.ro
