Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1940. Are loc şezătoare literară ţinută de romancierul Ionel Teodoreanu. În scrisoarea de recomandare trasmisă Primăriei Sf. Gheorghe, de conducerea Ţinutului Bucegi, se spune: „ Domnule primar, D-l Ionel Teodoreanu marele romancier deţinătorul premiului naţional de literatură, va ţine în Sala Teatrului Orăşenesc în ziua de sâmbătă 29 iunie 1940, orele 9 seara, o şezătoare literară festivă, sub patronajul Excelenţei Sale D-lui Gh. Alexianu, Rezidentul Regal al Ţinutului Bucegi, având ca subiect „Cum am scris Medelenii”. Produsul net al şezătorii va fi alocat măririi fondului pentru ajutorarae sinistraţilor. Sănătate, Eugen Sibianu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 785/1940)
1940. Sunt afişate reglementări privind: mobilizarea armatei; închiderea localurilor publice la ora 23; interzicerea mişcării populaţiei în grupuri etc. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 822/1940)
1940. Este înregistrată circulara privind construirea tranşeelor şi adăposturilor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 836/1940)
1940. Este afişată circulara privind „chemarea la unire şi conlucrare a conducătorilor autorităţilor locale, în interesul naţional.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 856/1940)
1940. Este adusă la cunoştinţa publică circulara privind „rămânerea în serviciu a femeilor creştine funcţionare căsătorite cu evrei”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 873/1940)
1940. Este afişată circulara prin care se dispune ca „religia greco-catolică, să fie înscrisă în registrele de stare civilă, sub denumirea de „unită”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 877/1940)
1940. Prefectul jud. Treiscaune transmite în teritoriu circulara privind ajutarea refugiaţilor din Basarabia şi Bucovina, prin concerte de binefacere. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 880/1940)
1940. Primăria primeşte oferta de cumpărare a lucrării „Frigul în valorificarea produselor alimentare”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 883/1940)
1940. Primăria întocmeşte tabelul cu restaurantele şi cârciumele din oraşul Sf. Gheorghe, după cum urmează: total unităţi 49, din care: 21 cârciumi, 10 restaurante, 6 bodegi, 3 magazine de vânzare a băuturilor spirtoase, 2 hoteluri –restaurant, 2 restaurante cu grădină de vară, 2 cârciume şi băcănie, una unitate de comerţ cu vinuri şi una de vânzare a mâncărurilor calde. Patroni români: Păiş Bucur, Tătuc Ioan, Schiopu Gheorghe, Ştefan Rozinca, Albu Constantin, Colan Ioan, Colan Elena, Zăbălău Nicolae, Nilca Ioan, Boldescu Mihail, Teodorescu I. Cornel, Axente Gheorghe, Cristea Radu, Ganea Ioan, Gorog Acaţiu, Nicula Ioan, Vancea Eugen şi Răducu Nicolae. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 885/1940)
1940. La Primăria oraşului sunt înregistrate circularele privind asistenţa şi sprijinul acordat refugiaţiilor din Basarabia şi Bucovina, condiţiile de reîntoarcere în cele două provincii a celor refugiaţi, convocarea străjerilor refugiaţi şi ofertele de plasare a refugiaţilor în diferite judeţe ale ţării. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 890/1940)
1940. Prefectura jud. Treiscaune difuzează circularele privind reglementarea deplasărilor refugiaţilor din Basarabia şi Bucovina. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 898/1940)
1940. Este afişată publicaţia referitoare la interzicerea filmării, fotografierii şi schiţării. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 903/1940)
1940. În arhiva Primăriei se păstrează corespondenţa privind vizitarea oraşului de către M.S. Mihai Marele Voievod de Alba Iulia. „7 august 1940, Comandamentul Centrului de Îndrumare Sf. Gheorghe Straja Ţării, Către Primăria oraşului Sf. Gheorghe. Avem onoarea a vă face cunoscut că în ziua de 9, sau, mai sigur în ziua de 10 august a.c. Măria Sa Marele Voevod Mihai va vizita tabăra străjerilor de la Malnaş şi Sf. Gheorghe. Întâi va vizita tabăra de la Malnaş, de unde se va întoarce la Sf. Gheorghe şi va lua masa în tabără. În acest scop, am onoarea a vă ruga să binevoiţi a dispune să se ia toate măsurile ca în dimineaţa zilei de 9 august oraşul să fie pavoazat şi să se facă porţi de triumf la ambele intrări ale oraşului şi în faţa Centrului străjeresc. Sănătate! Comandantul Centrului, Maior Vlădulescu M. Nicolae”. La masă a fost invitat şi primarul oraşului Sf. Gheorghe, dr. Nicolae Crăciun. În invitaţie se spune: „Am onoarea a vă face cunoscut că până la 12 august a.c. activează în tabară Centrului străjeresc Sf. Gheorghe, 700 elevi, viitorii conducători ai tineretului nostru”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 921/1940)
1940. Este adusă la cunoştinţa publică circulara prin care se anunţă faptul că, locotenent colonelul activ Georgescu Pompiliu este numit prefect al judeţul Trei Scaune, în locul lt. Col. în rezervă dr. Ioan Băleanu, delegat prefect al jud. Arad. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 942/1940)
1940. Prefectul jud. Treiscaune transmite în teritoriu ordinul circular privind înscrierea funcţionarilor publici în Partidul Naţiunii. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 944/1940)
1940. Este afişată circulara privind anularea cererilor credincioşilor mozaici, de trecere la religia creştină. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 950/1940)
1940. Este adoptată Legea referitoare la unificarea Poliţiei cu Legiunea de jandarmi. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 955/1940)
1940. Ordinul privind depunerea jurământului către M.S. Regele Mihai I. Avea următorul conţinut: „Jur credinţă Naţiunii şi Regelui Mihai I. Aşa să-mi ajute Dumnezeu”! . (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 974/1940)
1940. Prefectul jud. Treiscaune transmite circularele emise de Rezidenţa Regală a Ţinutului Bucegi şi de Prefectura judeţului Treiscaune, prin care se trasmite în copie Ordinul Ministerului de Interne nr. 12295/1940 referitor la căsătoria refugiaţilor din Barasrabia şi Bucovina. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1000/1940)
1940. Este afişată circulara Prefecturii Treiscaune, prin care se trasmite ordinul Ministerului de Interne privind „înscrierile de proprietăţi ce s-au făcut de refugiaţii din provinciile ocupate”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1001/1940)
1940. Primarul oraşului dispune aplicarea prevederilor circularei privind asigurarea serviciilor religioase, căsătorii, botezuri, înmormântări gratuite, pentru cei săraci. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1014/1940)
1940. Este popularizată declaraţia Prim Ministrului Ioan Antonescu, intitulată „Munca Temeiul Vieţii de Stat”, în care se menţionează: „O singură grijă în aceste vremuri: munca disciplinată. Prin ea vom înfrânge loviturile soartei, ale cărei puteri întrec pe cele omeneşti. Prin muncă spornică vom răzbi mereu şi vom da Ţării mijloacele ei de viaţă. Munca noastră trebuie să fie dârză şi continuă: cei rămaşi acasă au îndatorirea să muncească mereu, cu nădejde, ştiind că fraţii lor, fiii lor păzesc la graniţe, apărându-şi ţara. Îndoielile şi clevetirea nu mai sunt la locul lor în aceste vremuri de urgie. României îi trebue linişte, ordine, hărnicie. Ion Giugurtu, Preşedintele Consiliului de Miniştri”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1016/1940)
1940. Reţeaua şcolilor primare de stat era formată din: Şcoala primară nr. 1; avea local propriu cu 13 săli de clasă, locuinţă directorului cu trei camere, 15 posturi de învăţători şi 582 elevi înscrişi; şcoala primară nr. 2 (din Simeria); nu avea local propriu, trei săli de clasă, locuinţa directorului închiriată, patru posturi de învăţători cu 111 elevi; patru „şcoli de copii mici, nici una nu avea local propriu, patru educatoare şi 145 de copii preşcolari. (Şcoala primară de stat din judeţul Treiscaune, Tipografia Patria, Sf. Gheorghe, 1940, p.44 -45)
1940. Prefectul jud.Treiscaune dispune transmiterea în teritoriu a circularei Rezidenţei Regale a Ţinutului Bucegi, emisă pe baza adresei Ministerului de Interne nr. 6493 din 16 august 1940, referitoare la consemnarea „valorilor aduse din Basarabia şi Bucovina de Nord”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1019/1940)
1940 octombrie 27. În Sf. Gheorghe s-a născut Laszlo Attila. Doctoratul l-a susţinut la Iaşi, în 1986, unde este şi profesor universitar. Publică în Arheologia Moldovei, Studii şi Cercetări de Istorie şi Arheologie – Iaşi, Memoria Antichităţii (Piatra Neamţ) etc. A tradus lucrări de Ligia Bârzuş şi Alexandru Popescu ( Cultura geto-dacilor, 1987). (Românii din Covasna şi Harghita.)
1940 noiembrie 10-11. În noaptea de 10 spre 11 noiembrie 1940, întregul oraş fost zguduit de un puternic cutremur. În urma cutremurului, clădirea Colegiului „Szekely Miko” a suferit pagube mari: coridoarele internatului s-au dărâmat, plafonul laboratorului de fizică şi al sălii festive au fost sparte şi grinzile căzute. (Îndrurmător Arhivistic, p. 131)
Calvarul populaţiei româneşti, după Dictatul de la Viena, din 30 august 1940
1940 septembrie 5. Prefectul jud. Treiscaune trasmite circulara privind redactarea proceselor verbale de predare cu ocazia părăsirii teritoriului Transilvaniei de Nord, în urma Dictatului de la Viena: „Urmare la circulara no. 497/1 septembrie 1940, Excelenţa Sa Domnul Rezident Regal al Ţinutului Bucegi, a aprobat ca de comun acord cu reprezentanţii maghiari să procedăm de îndată la întocmirea proceselor verbale de predare a instituţiilor ce le părăsim astfel: Va fi invitat delegatul numit de reprezentanţii maghiari, care să semneze procesul verbal de primire şi totodată să ia în primire şi paza instituţiilor ce i se predă, în care scop va instala o gardă naţională maghiară neînarmată, care va purta bandă albă la braţul stâng. Se precizează că predarea şi instalarea acestei gărzi, va avea loc numai când autorităţile române vor părăsi localitatea şi numai la cererea autorităţilor române. Sf. Gheorghe, la 5 septembrie 1940, Prefectul jud. Treiscaune, Lt. Col. Pompiliu Georgescu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 976/1940)
1940 septembrie 7. Prefectul jud. Treiscaune emite ordinul pentru evacuarea ofiţerilor şi a instituţiilor de stat. „Domnii şefi de autorităţi sunt preveniţi ca până luni 9 septembrie 1940 au obligaţia să-şi evacuieze întregul avut evacuabil atât al instituţiei, cât şi al personalului. Se vor intesifica trasporturile la maximum, căci în ziua de 10 autocamioanele vor avea altă destinaţie. Fiecare şef de instituţie va verifica atât predarea localurilor şi mobilierului, după procesul verbal întocmit şi semnat. Fiecare şef de instituţie se va interesa personal de felul cartiruirii instituţiei şi a familiilor pe zona de cartiruire, deoarece Excelenţa Sa Domnul Rezident Regal Profesor Alexianu, va trece să vadă cum ne-am instalat. Comisia de cartiruire pentru Braşov îmi va face o dare de seamă, luni la ora 18, când toţi şefii de autorităţi sunt rugaţi să se întrunească la Prefectură spre a primi ultimele dispoziţii. Sf. Gheorghe. la 7 septembrie 1940, Prefectul jud. Treiscaune, Lt. Col. Pompiliu Georgescu”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1023/1940)
1940 septembrie.Primarul primeşte telegrama referitoare la repartizarea funcţionarilor Primăriei oraşului, în alte localităţi din Ardealul de Sud şi la locul de evacuare a mobilierului şi a documentelor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1041/1940)
1940 septembrie. Prefectura judeţului transmite modelul de chitanţă privind achitarea retribuţiilor funcţionarilor români, până la 31 octombrie 1940. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1043/1940)
1940 septembrie 3-5. Prefectura jud. Treiscaune solicită o informarea privind evacuarea bunurilor publice şi private din Sf. Gheorghe, în zilele de 3, 4 şi 5 septembrie, în localităţi din jud. Braşov. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1054/1940)
1940 septembrie 8. Funcţionarii Primăriei Sf. Gheorghe întocmesc tabelul averii imobiliare a oraşului. (Primărie, Poliţie, Pompieri, Băile Şugaş, Abator ş.a), în vederea predării autorităţilor maghiare, în urma Dictatului de la Viena. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1058/1940)
1940 septembrie 8. Sunt redactate documentele privind preluarea Cazarmei Centrului de Instrucţie al Infanteriei, de către Benedek Ioan şi Godri Zoltan, în urma Dictatului de la Viena. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1059/1940)
1940 septembrie. . Este întocmit procesul verbal cu ocazia predării Oficiului de stare civilă către funcţionarii maghiari. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1054/1940)
1940 septembrie. Este întocmit procesul verbal de preluare a obiectelor şi mobilierului din Şcoala de copii mici nr. 1. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1052/1940)
1940 septembrie. Prefectul jud. Treiscaune emite ordinul privind decorarea cetăţenilor care au activat la ajutarea refugiaţilor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1046/1940)
1940 septembrie. În adresa de mulţumire a Primăriei oraşului Sf. Gheorghe transmisă Comandamentul Pompierilor Militari, din Bucureşti, se spune: „În urma tragicei nenorociri care ne-a lovit Ţara şi Neamul, fiind forţaţi a ne despărţi ca şi de toţi ceilalţi -şi de preţiosul nostru colaborator lt. Alexandru Străviu, comandantul Secţiei Pompieri Sf. Gheorghe- ţinem să vă aducem şi pe această cale mulţumirile noastre, pentru faptul că, pentru modesta noastră unitate de pompieri, aţi destinat pe acest ofiţer, care prin felul cum a condus şi gospădărit unitatea, s-a relevat ca un element de elită, care va face cinste armatei ori unde se va duce.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1057/1940)
1940 noiembrie 4. Un document al Prefecturii judeţului Râmnicu Sărat arată căla Manufactura de Tutun din Râmnicu Sărat au fost încadraţi 59 de muncitori calificaţi (tâmplari, fochişti, mecanici, electricieni ş.a.) precum şi 14 funcţionari, toţi refugiaţi din Sf.Gheorghe. Cei angajaţi lucraseră la întreprinderi similare în localităţile lor şi erau salariaţi ai statului. (Angv. nr.8/2004, p. 206)
1940. Imediat după ocuparea teritoriului cedat, autorităţile militare şi poliţieneşti au început arestările, deţinerile în închisori şi internările în lagăre anume create. Pentru vinovăţii imaginare, pentru aşa-zise infidelităţi împotriva Statului maghiar, „comise în timpul stăpânirii româneşti”, din spirit de răzbunare şi din pricini de răfuieli personale, un număr mare de românii au fost arestaţi, închişi şi internaţi. Urgia arestărilor şi internărilor se îndreaptă în special împotriva preoţilor şi învăţătorilor de la sate şi a intelectualilor de la oraşe, cu scopul vădit de a lipsi populaţia românească de conducătorii ei fireşti. (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
