În fiecare an, la 5 Iunie, pe întreg globul pământesc, se sărbătoreşte „Ziua Mondială a Mediului”. În acest an tema stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite este „The World We Want ”- „Lumea pe care ne-o dorim ” în scopul economisirii resurselor Planetei şi evitării risipei de orice fel, a unei lumi mai bune şi mai drepte, intrun mediu curat şi sănătos.
Ziua Mondială a Mediului (Ecologiei) – 5 Iunie – a fost instituită în 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite pentru celebrarea Conferinţei „Ecologia Umană” de la Stockholm şi reprezintă elementul cel mai important al Programului Ecologic al Naţiunilor Unite (UNEP).
Această zi se sărbătoreşte în 5 iunie a fiecărui an şi constituie un prilej pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile nonguvernamentale, întreprinzători, industriaşi, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune menite să atragă atenţia asupra necesităţii protejării factorilor de mediu.
Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezintă un binevenit semnal şi un îndemn de a acţiona unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural, pe care avem datoria de a-l lăsa nealterat generaţiilor viitoare.
Mondializarea s-a extins asupra întregii planete, aducând beneficii pentru jumătate din populaţie. Cealaltă jumătate continuă să supravieţuiască cu doi dolari pe zi şi neavând probabil şansa de a se bucura de o cană de apă curată. Noi trebuie să facem în aşa fel, ca mondializarea să devină benefică pentru toată lumea, nu doar pentru unii oameni !
Manifestările dedicate Zilei Mondiale a Mediului se înscriu în efortul comun de transmitere către generaţiile viitoare a unui mediu curat şi sănătos, cu respectarea celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile: economică, ecologică şi socială, constituind un exemplu activ de colaborare între autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi societatea civilă, pentru ca, în final, să poată oferi o imagine favorabilă Ţărilor Membre ale Uniunii Europene, în rândul cărora dorim să ne integrăm deplin şi unde protecţia mediului constituie o prioritate a dezvoltării economico-sociale.
Ziua Mondială a Protecţiei Mediului, marcată pe data de 5 iunie, se înscrie în efortul comun de a promova dezvoltarea durabilă a oraşelor. În agenda evenimentelor sunt incluse activităţi care pot contribui la promovarea principiilor ecologice şi dezvoltării durabile a vieţii umane în centrele urbane, în scopul asigurării unui viitor prosper şi sigur din punct de vedere ecologic.
Ziua Mediului este o sărbătoare a tuturor cetăţenilor, indiferent de ţară, rasă sau de altă natură.
Ziua Mondială a Mediului poate fi marcată pe mai multe căi şi anume : parade ale bicicliştilor, raliuri stradale, concerte ecologice, concursuri şcolare de eseuri şi postere, plantare a arborilor, eforturi de reciclare, campanii de colectare a deşeurilor şi multe altele. Acest eveniment este utilizat pentru a atrage atenţia populaţiei asupra problemelor de mediu existente pe plan local, naţional şi regional.
Astfel, se reaminteşte, anual, omenirii cât de grave pot deveni lucrurile dacă nu se manifestă grijă pentru patrimoniul natural. Se desfaşoară în această perioadă activităţi care ţin de managementul şi dezvoltarea durabilă a oraşelor, în context ecologic.
Spaţiile verzi din oraşe, grădinile şi parcurile sunt adevărate refugii pentru mulţi dintre noi. Ceea ce facem în direcţia protejării acestora facem, în primul rând, pentru noi, pentru sănătatea noastră şi a generaţiilor care ne vor urma.
Este important a sădi în mintea şi sufletul fiecărui cetăţean al societăţii, conceptul că omul, ca specie biologică, este dependent de natură şi nu poate trăi în afara ei.
Fiecare dintre noi poate contribui semnificativ la ameliorarea şi protejarea parcurilor, a spaţiilor verzi sau a grădinilor, precum şi la celebrarea acestei sărbători prin participare şi susţinere.
ÎMPREUNĂ , PUTEM SCHIMBA LUMEA !!!
Prima Conferinţă Mondială în domeniul mediului înconjurător a avut loc intre 5-16 iunie 1972 la Stockholm. Au participat delegaţi din 114 state printre care şi România.
Ordinea de zi a Conferinţei a cuprins, printre altele: planificarea şi gestionarea aşezărilor umane în vederea asigurării calităţii mediului înconjurător; gestionarea resurselor naturale ale mediului; determinarea poluanţilor de importanţă naţională; dezvoltarea şi mediul; aspecte educative, sociale şi culturale ale problemelor de mediu, inclusiv informarea opiniei publice asupra acestora; incidentele internaţionale ale acţiunilor în domeniul mediului.
Cel mai important document adoptat în cadrul Conferinţei a fost „Declaraţia asupra mediului înconjurător”, care cuprinde 26 de principii privind drepturile şi obligaţiile statelor în acest domeniu, precum şi căile şi mijloacele de dezvoltare a cooperării internaţionale.
. .
Dintre aceste principii amintim: dreptul fundamental al omului la libertate, egalitate şi condiţii de viaţă satisfăcătoare, într-un mediu a cărui calitate să-i permită să trăiască în bunăstare şi demnitate; obligaţia statelor de a proteja şi îmbunătăţi mediul pentru generaţiile prezente şi viitoare; conservarea resurselor naturale şi gospodărirea lor atentă în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare; cooperarea statelor în problemele privind proţectia mediului şi altele.
În acelaşi timp Declaraţia subliniază legătura organică dintre protecţia mediului şi progresul economic şi social al popoarelor în contextul necesităţii eliminării efectelor negative ale subdezvoltării.
Prin acest document s-au pus bazele dreptului internaţional al mediului.
Un alt document adoptat a fost „Planul de acţiune privind mediul inconjurător”, care cuprinde 109 recomadări adresate statelor, pentru protecţia mediului. Astfel ziua de 5 Iunie a fost proclamată „Ziua Mondială a mediului înconjurător”.
„Ziua Mondială a mediului” din 1992, a fost marcată de un eveniment unic în istoria omenirii, şi anume, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu din Brazilia. Scopul general al Conferinţei a fost acela al elaborării de strategii şi măsuri, care să contribuie la combaterea degradării mediului, în toate ţările, în contextul dezvoltării durabile şi optime din punct de vedere al protecţiei mediului.
Întreaga viaţă pe Terra se bazează pe funcţionarea trecută şi prezentă a sistemului global al ecosferei, alcătuit din lumea vie şi din învelişul subţire de aer, apă şi scoarţa terestră. Viaţa ecosferei se traduce prin toate ciclurile în cadrul cărora materia trece de la o formă la alta, de la starea vie la starea nevie şi invers, într-o perpetuă schimbare şi neîncetată revenire la formele trecute, la alte niveluri de dezvoltare.
Menţinerea echilibrului dinamic al fiecărui ciclu şi deci, şi a ansamblului ecosferei controlat şi asigurat prin autoreglările naturale poate fi pereclitat doar în cazul apariţiei unui împact, caracterizat printr-o intervenţie de mare intensitate sau de lungă durată. Apariţia şi dezvoltarea fiinţei umane a fost evenimentul care a intodus noi şi puternice influenţe asupra mediului natural .
Dacă plantele şi animalele se adaptează la condiţiile oferite de mediu, omul şi-a impus voinţa, adaptând el mediul la nevoile sale şi ale societăţii. Atâta vreme cât intervenţiile sale nu au trecut de o anumită limită, sub care sistemul mai avea capacitatea proprie de redresare a echilibrului ecologic, nu a existat nici o alarmă care să tulbure relaţia de „exploatator” dintre om şi mediul inconjurător.
Dobândind posibilitatea de a transforma mediul înconjurător, omul nu şi-a pus mult timp problema de a proceda raţional, în condiţii normale de echilibru şi dezvoltare a vieţii. El a sesizat destul de târziu că este în acelaşi timp creaţia şi creatorul mediului său înconjurător, care îi asigură existenţa biologică şi intelectuală. Exploatarea iraţională, în primul rând, a resurselor regenerabile (păduri, floră, faună, etc.), apoi a celor neregenerabile (bogăţiile minerale ale subsolului) a accentuat efectul nociv al acţiunilor omului asupra naturii.
Dezvoltarea civilizaţiei industriale de la mijlocul secolului trecut a produs modificări profunde şi accelerate mediului înconjurător, datorită solicitării din ce în ce mai mari a resurselor naturale, a extinderii suprafeţelor cultivate, a despăduririlor masive pentru obţinerea de masă lemnoasă şi terenuri noi pentru agricultură, a intensificării utilizării păşunilor, a dezvoltării exploatării subsolului, precum şi a altor activităţi cu impact asupra mediului. În acelaşi timp, civilizaţia industrială a făcut posibilă şi necesară o creştere demografică rapidă, a însemnat o puternică dezvoltare a procesului de urbanizare, a creat noi aglomerări umane pe spaţii cât mai restrânse, situându-l pe om în condiţii de viaţă cu totul noi. Aflat în unitate şi totodată în contradicţie cu natura, omul va trebui probabil încă multă vreme să se confrunte cu fenomene naturale ca: inundaţii, erupţii vulcanice, taifunuri şi altele.
Mediul înconjurător a fost privit până nu demult doar ca o simplă sursă pentru alimentarea proceselor economice specifice societăţii omeneşti şi ca o arie liberă pentru deversarea tuturor deşeurilor şi rezidurilor activităţilor umane. Poluarea este una din formele cele mai grave de atentat în masă la viaţa colectivităţilor umane, un rău al secolului, combaterea ei devenind din ce in ce mai mult o sarcină mondială. O cerinţă majoră născută din necesitatea reconstrucţiei ecologice este reproiectarea tehnologiilor productive actuale pentru a se conforma cât mai mult cu putinţă cerinţelor ecologice, urmând ca majoritatea activităţilor industriale, agricole şi de trasport să fie reorganizate în funcţie de aceste structuri noi. Astfel, va fi posibil ca structura generală a investiţiilor să fie guvernată de imperative ecologice şi nu numai de profit şi alte criterii economice tradiţionale.
România este una din ţările care a dat maximă şi permanentă importanţă problemelor de mediu. Ea a semnat şi ratificat toate convenţiile internaţionale din domeniu, PREOCUPAREA ACTUALĂ FIIND DE IMPLEMENTARE la termen a angajamentelor asumate dupa aderarea la UE din 1 Ianuarie 2007
La nivelul judeţului Covasna strategia şi acţiunile de protecţia mediului sunt coordonate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, ca instituţie deconcentrată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului Bucureşti.
Principalele activităţi desfăşurate de APM Covasna, pentru protecţia tuturor factorilor de mediu, le puteţi găsi pe pagina noastra web: http://apmcv.anpm.ro
Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului-5 IUNIE- APM Covasna adresează felicitări şi aduce mulţumiri tuturor colaboratorilor, instituţiilor, agenţilor economici, ONG-urilor de mediu, şcolilor şi cetăţenilor iubitori ai mediului din judeţ şi asigură, în calitate sa de coordonator, interesul său total în realizarea unui mediu sănătos pentru cetăţenii judeţului Covasna.
