Primăria municipiului Sfântu Gheorghe a făcut oficial anunţul că va candida pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă.
Primarul Antal Arpad a vorbit despre candidatura oraşului la titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 şi despre faptul că este o intenţie reală, pe care a vocalizat-o de mult timp: „După cum ştiţi, intenţia noastră de a candida este mai veche. În ultima perioadă foarte multă lume ne-a întrebat: Serios acum, e pe bune? Şi de aceea am spus la această conferinţă de presă: E pe bune! Nu e doar o intenţie hazardată, ci chiar gândim serios şi chiar dorim să facem o figură frumoasă în cadrul acestui proiect. După cum ştiţi, Sfântu Gheorghe candidează în numele regiunii ţinutului secuiesc. Apelul pentru competiţie permite implicarea mai multor oraşe, deci candidatura va fi a municipiului Sfântu Gheorghe, dar în numele întregii regiuni”, a spus Antal Arpad.
Sfântu Gheorghe candidează cu implicarea instituțiilor, actorilor culturali, folosind și atuurile oferite de resursele și caracteristicile mediului înconjurător, în parteneriat cu 4 orașe – Gheorgheni, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc și Tîrgu Secuiesc – implicând întreaga regiune. Pe lângă Sfântu Gheorghe, și orașele Arad, Baia Mare, Brașov (pentru Zona Metropolitană), Brăila (pentru județele Tulcea și Ialomița), București, Cluj-Napoca, Craiova (pentru Oltenia), Iași, Timișoara şi Târgu Mureș şi-au anunţat intenţia de a candida la titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Totuşi, primarul oraşului este de părere că municipiul pe care îl păstoreşte are şanse reale de a câştiga acest titlu datorită a cel puţin două puncte tari pe care oraşul le are: „Noi considerăm că avem cel puţin două puncte tari. După cum bine ştiţi a fost o analiză la nivel nţional a vitalităţii culturale, unde Sfântu Gheorghe a ieşit pe locul II, după oraşul Cluj, iar în ceea ce priveşte bugetul alocat pentru instituţii de cultură am fost pe locul I din ţară. Acest lucru a fost apreciat de un juriu care este format în mare parte din specialiști europeni, deci nu este un juriu naţional”, a spus Antal Arpad.
Obiectivele urmărite: cunoaşterea identităţilor şi reducerea tensiunilor generate de diferenţele de identitate şi de nesuportarea, neînţelegerea şi neacceptarea acestora
Obiectivele titlului de capitală a culturii pe care municipalitatea doreşte să le atingă sunt apărarea și promovarea diversității culturale europene, evidențierea valorilor comune, creșterea sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun şi cotribuția culturii la dezvoltarea urbană pe termen lung. Obiectivul programului Sfântu Gheorghe – Capitala Europeană a Culturii constă în facilitarea unei mai bune cunoaşteri şi înţelegeri a identităţilor individuale şi comunitare, reducerea tensiunilor generate de diferenţele de identitate şi de nesuportarea, neînţelegerea şi neacceptarea acestora, întărirea conștiinței regionale, consolidarea libertăţii individuale şi comunitare, respectiv a coeziunii sociale, prin intermediul artei şi a culturii. Drept rezultat al programului, cetăţenii vor ajunge mai aproape de înțelegerea propriei lor identități și de acceptarea altor identități, la nivel local, regional, național și la nivel european, prin aceasta rezultând o societate mai deschisă, mai primitoare, mai energică şi mai puternică, o societate care se va cunoaşte mai bine pe ea însăşi şi va fi capabilă să se arate într-un mod mai articulat, conform coordonatorilor proiectului.
„Dorim să facem o candidatură onestă în care vorbim despre eventualele probeme cu care ne confruntăm. Netrăirea sau necceptarea identităţii este valabilă peste tot în Europa. Astfel, dorim să ajungem la o soluţie sau măcar la o sugestie de soluţie pentru rezolvarea acestor probleme care sunt valabile la nivel local, dar care pot fi valabile şi la nivel național sau European”, a explicat Veres Timea, coordonator de programe în cadrul programului Sfântu Gheorghe – Capitala Europeană a Culturii 2021.
Tematica abordată în proiectul de candidatură este „Identitatea”
Coordonatorii proiectului sunt de părere că în ceea ce priveşte subiectul actual al identităţii europene, Sfântu Gheorghe şi ţinutul secuiesc au o identitate cu caracter propriu care face ca această temă să devină mai complexă şi mai specifică, în sensul că Sfântu Gheorghe este cel mai mare oraş al ţării în care o minoritate naţională constituie majoritatea numerică.
Candidatura municipiului la mult râvnitul titlu de Capitala Europeană de Cultură vine din dorinţa de a reinventa viaţa culturală şi de a promova oraşul dar şi regiunea pe plan european, programul având un efect catalizator asupra dezvoltării economice ale orașelor, transformând peisajul urban și contribuind pe termen lung la creșterea potențialului turistic.
„Pe lângă generarea efectelor menționate mai sus, prin acest program, Sfântu Gheorghe, în calitate de candidat în numele ţinutului secuiesc își asumă realizarea unor obiective care au un impact similar asupra vieții cotidiene ale locuitorilor regiunii. Aceste obiective sunt: reducerea tensiunilor generate de diferenţele de identitate şi de nesuportarea, neînţelegerea şi neacceptarea acestora, întărirea conștiinței regionale, consolidarea libertăţii individuale şi comunitare, respectiv a coeziunii sociale, prin intermediul artei şi a culturii.
Drept rezultat al programului, cetăţenii vor ajunge mai aproape de înțelegerea propriei lor identități și de acceptarea altor identități, la nivel local, regional, național și la nivel european, prin aceasta rezultând o societate mai deschisă, mai primitoare, mai energică şi mai puternică, o societate care se va cunoaşte mai bine pe ea însăşi şi va fi capabilă să se arate într-un mod mai articulat. În acest sens, considerăm că acest program este mai degrabă un mijloc de generare a unor procese sociale, și nu un scop propriu-zis”, au explicat coordonatorii proiectului pe platforma oficială.
În acelaşi context, primarul Antal Arpad a dorit să facă un apel către locuitorii oraşului, pentru a se implica în acest proiect important, şi să-şi exprime opiniile şi ideile pe platforma oficială a programului www.i2021.ro . . pentru a crea un proiect mai diversificat: „Noi vrem să adunăm proiectele din secuime şi să facem din aceste proiecte unul pentru Capitala Eurpeană a Culturii, la care să adăugăm inovaţie. Prin inovaţie se poate ajunge de la ceva mai simplu, la ceva mai complex, de la ceva local, la ceva European. Acesta este scopul nostru: ca anumite evenimente locale să le facem vizibile pe plan naţional sau European.”
Termenul limită pentru depunerea proiectului , în prima rundă a concursului, este 10 octombrie 2015, și constă în prezentarea proiectului pentru 45 de minute şi o sesiune de întrebări şi răspunsuri tot de 45 de minute, de către o delegaţie de 10 oameni. În luna noiembrie a acestui an se va anunţa lista scurtă de finalişti. Termenul limită pentru cea de-a doua rundă va fi august 2016, când echipa delegată va prezenta proiectul, de data aceasta de 100 de pagini, urmând ca în luna septembrie-octombrie 2016, oraşele care se află pe lista scurtă de finalişti să primească vizita juriului. Potrivit primarului Antal Arpad, în aceeaşi zi sau următoarea zi va fi anunţat şi câştigătorul titlului de Capitala Europeană a Culturii, titlu ce nu va putea fi modificat de Guvernul României sau de Consiliul Europei.
Zilele Sfântu Gheorghe, primul eveniment din cadrul programului Sfântu Gheorghe – Capitala Europeană a Culturii 2021
Pe lângă standardele impuse de edili în ceea ce priveşte comercializarea produselor şi petrecerea timpului în cadrul festivalului, organizatorii au dorit ca ediţia de anul acesta a zilelor oraşului să fie primul eveniment care marchează debutul programului Sfântu Gheorghe – Capitala Europeană a Culturii 2021. Ca două prime initiaţive în cadrul programului, coordonatorii au pus la cale două activităţi tematice, care se vor desfăşura în cadrul zilelor oraşului: „Adu un obiect personal” şi „Teatru de o persoană în câteva minute”.
„Ne-am gândit că Zilele Sfântu Gheorghe oferă un cadru ideal de a începe această gândire comună într-o formă mai uşoară, iar scopul nostru este acela de a-I implica pe oameni. Vrem un Teatru de o persoană în câteva minute şi trebuie să ne gândim la un cort, 10 actori şi câte un spectator, din 5 în 5 minute, (…) tema fiind identitatea. Actorii participanți sunt de la Teatrul –„Andrei Mureşanu”, „Tamasi Aron” şi „M Studio”. Celalalt program se numeşte Adu un obiect personal şi rugămintea pe care o adresăm tuturor este să aleagă un obiect care consideră că îi caracterizează, să îl aducă, să ni-l arate şi să ne zică în două cuvinte despre acel obiect de ce crede că îl caracterizează. Astfel, intră într-un joc unde poate câştiga diferite cadouri. Scopul este de a începe să ne gândim în comun despre problema identităţii; cu aceste două programe începem acest proces”, a explicat Bartha Monika, reprezentanta Biroului de Imagine şi Activităţi Culturale.
Cei zece actori care vor oferi locuitorilor o experienţă inedită de teatru pentru o persoană, sunt: Claudia Ardelean, Benedek Ágnes, Derzsi Dezső, Erdei Gábor, Fekete Zsolt, Kónya Ütő Bence, Pálffy Tibor, Sebastian Marina şi Veres Nagy Attila, actorii teatrelor „Andrei Mureşanu”, „Tamaşi Aron” şi „M Studio”.
„Este un proiect care mie mi se pare foarte, foarte şic, foarte drăguţ şi foarte interesant. Mie îmi plac foarte mult lucrurile acestea în care spectatorii pot vedea câte un pic. (…) Noi o să încercăm în aşa fel încât fiecare spectator să aibă parte de ceva diferit. Cred că se va baza destul de mult pe improvizaţie, ceea ce e minunat, pentru că la urma urmei, pentru un actor, să improvizeze înseamnă să se joace puţin, să se distreze cu bun simţ”, a spus Sebastian Marina, actor la Teatrul „Andrei Mureşanu.
Maricela Dan
