. .
Până la apariţia volumului Cronologie istorică – Sfântu Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, lucrare colectivă redactată de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, cu sprijinul unui colectiv de colaboratori, reluăm prezentarea în serial, în cuprinsul cotidianului Mesagerul de Covasna, pentru început, momente principale din viaţa publică din Sf. Gheorghe, în perioada interbelică.
Pe baza unei ample documentări, lucarea prezintă date despre o problematică cuprinzătoare, respectiv despre: evoluţia populaţiei, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, structura etnică, socială şi confesională a locuitorilor, administraţia publică locală, viaţa politică, civică, culturală, confesională, instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, mass-media, finanţe, bănci, industrie, prestări servicii, transport, asistenţă socială, unităţi militare şi de ordine publică, sport şi timp liber, urbanism şi gospodărirea teritoriului, patrimoniu, monumente de for public, personalităţi, evenimente, dezastre naturale, fapte diverse etc.
Sunt redate informaţii despre prezenţa marilor personalităţi ale vieţii publice româneşti şi maghiare, în Sf. Gheorghe, participarea reprezentanţilor oraşului la viaţa naţională românească, dar şi date despre anumite fapte, întâmplări, evenimente, aparent „minore”, dar care au semnificaţia lor pentru reconstituirea vieţii cotidiene, a stări de spirit şi a mentalităţilor colective, într-o anumită perioadă istorică. Informaţiile sunt prezentate cronologic, de fiecare dată, indicându-se sursa. Lucrarea constituie o bază de date cu utilizatori multipli, atât pentru specialişti, cât şi pentru toţi iubitorii istoriei locale.
1936 noiembrie 8. Comandantul Pompierilor Militari (conform documentelor, instituția a aparţinut iniţial de Ministerul Apărării Naţionale apoi a trecut în componenţa Ministerului de Interne) a stabilit înfiinţarea unei formaţiuni de pompieri militari: „Ministerul Apărării Naţionale, Comandamentul Pompierilor Militari, Către Primăria oraşului Sf. Gheorghe. Am onoarea a vă face cunoscut că, în conformitate cu Legea pentru organizarea pompierilor publicată în Monitorul Oficial nr. 80/1936, organizaţiile de pompieri voluntari fiind desfiinţate, urmează a se înfiinţa în oraşul Sf.Gheorghe o unitate de pompieri militari cu un efectiv de un locotenent şi circa 20 de oameni… Totodată vă facem cunoscut că Legea Casei de Asigurări a Ministerului de Interne prevede la art. 29 acordări de împrumuturi necesare serviciilor de incendii… Comandantul Corpului de Pompieri Militari, Colonel, (…) BUCUREŞTI, 1936, NOIEMBRIE, 8”. (Baicu Vasile Dan, Istorie şi arhivistică în Arcul Intracarpatic, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2003, p. 157)
Compania de pompieri militari din Sf. Gheorghe a fost înfiinţată la data de 1 aprilie 1937, prin Ordinul de zi pe Comandamentul Pompierilor nr. 217, cu un efectiv de 22 militari, din care: un locotenent (comandant), un subofiţer (instructor) şi 20 militari în termen. După reorganizarea administrativ teritorială a ţării, cu data de 1 octombrie 1968 s-a înfiinţat Grupul de Pompieri al judeţului Covasna. În 15 septembrie 1971 s-a aprobat construirea noului local al companiei de pompieri din Sf. Gheorghe. Cu data de 1 iulie 1975 s-a înfiinţat Compania de Pompieri Tg. Secuiesc, iar cu data de 25 septembrie 2001 s-a înfiinţat Pichetul Întorsura Buzăului.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 121/1996, începând cu data de 16 octombrie 1996, se schimbă denumirea unităţii în Grupului de Pompieri „Mihai Viteazul” al judeţului Covasna. În ziua de 29.03.1997, prin Decret prezidenţial, s-a acordat drapelul de luptă Grupului de Pompieri „Mihai Viteazul” al judeţului Covasna. Din 15 XII 2004, în urma unificării Grupului de Pompieri cu Apărarea Civilă, a luat fiinţă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul” al judeţului Covasna. În perioada 1968-2007, Grupului de Pompieri „Mihai Viteazul” al judeţului Covasna, respectiv Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Mihai Viteazul”, a fost condus de următorii comandanţi: lt.col. Ioan Trif (1968-1976); lt.col. Rada Ilie (1976-1982); mr. Ardeleanu C. Mihai (1982-1990); lt.col. Frăteanu Nicolae Mihai (1990-1997); lt.col. Cocerhan Vasile Ilarion (1997-2005); lt.col. Gyorgy Alfons Gheorghe (2005- ). (Ioan Lăcătuşu, Din istoria pompierilor covăsneni, în „Tradiţie şi educaţie”, Editura Service Pompieri, Bucureşti, 2007, p. 45-64)
1936 decembrie 10. Centrul de îndrumare a Strejăriei cere sala festivă, pe 10.XII.1936, pentru a prezenta şapte filme documentare strejăreşti. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1251/1936)
1936 decembrie 13. Primăria primește afişul şi programul manifestărilor prilejuite de dezvelirea monumentului lui Vasile Lucaciu, la Satu Mare, la 13 decembrie 1936. „Serbările se vor desfăşura cu un deosebit fast, în prezenţa Înaltului Guvern şi cu participarea celor mai de seamă personalităţi din viaţa politică şi culturală a ţării. Colegiala colaborare ne îndreptăţeşte să vă facem un stăruitor apel pentru a Vă ruga să binevoiţi a ne asigura frăţeasca şi patriotica înţelegere participând cu o delegație cât mai numeroasă de intelectuali şi de săteni din oraşul Dv asigurând şi afişarea placatelor alăturate. O astfel de manifestare aici la graniţă este de mare însemnătate, căci pe lângă legământul ce-l trăiniceşte între noi, va avea şi un răsunet puternic faţă de acţiunile dirijate de dincolo de hotare.” (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1253/1936)
1936 decembrie 13, Sfântu Gheorghe – Gazeta „Oituzul” publică, în traducere, articolul „Nu ne trebuie revizuire”, semnat de cunoscutul scriitor şi ziarist maghiar Gheorghe Ferenczy, prieten al românilor, publicat în ziarul său „Igazság” [Adevărul], luând poziţie împotriva „propagandei deşănţate pe care guvernul de la Budapesta o duce pe toate căile pentru revizuirea tratatului de pace”. Ferenczy arată că radioul de la Budapesta, „acum, ca şi totdeauna, întrebuinţează toate mijloacele şi toate argumentele ca să inducă în eroare să-şi ţină permanent într-o credinţă greşită populaţia maghiară”, astfel că revizioniştii din Ungaria, „prin agitaţiile lor de grea urmare nu fac decât rău”. „Oituzul” citează în continuare pe Ferenczy, care spune că: „Minoritarii din România înfierează orice teză revizionistă şi o respinge cu hotărâre. Întâlnirea şefilor Micei Antante la Bucureşti este o dovadă grăitoare de inseparabilitate şi dacă va fi nevoie, cei aproape 50 milioane de locuitori ai Micei Antante sunt gata să-şi apere cu armele graniţele actuale”. Ferenczy mai arată că „în România recunoaştem naţionalitatea noastră (…), dar faţă de noua noastră ţară, fără deosebire, cu o loialitate de 100%, nu ne lăsăm induşi în eroare de cercurile revizioniste, nici de glasul neruşinat al presei din Ungaria (…). Noi servim cu credinţă ţara noastră România şi orice se va spune, orice se va scrie dincolo, în ţara lui Horthy, nouă nu ne trebuie revizuire! Nu! Nu! Niciodată!”.
1936 decembrie 25, Sfântu Gheorghe – Gazeta „Oituzul” face un „Apel către populaţia românească din Sf. Gheorghe” pentru a sprijini pe copiii de romi din Arcuş care vor veni să colinde de Crăciun. Arată că în comuna Arcuş există „un sătuleţ de romi, cari au păstrat, în decursul timpurilor, în întregime graiul nostru românesc şi obiceiuri creştineşti”. Autorităţile, au cumpărat haine pentru copiii romilor şi „le-a înfiinţat şi un post de învăţător, ca să guste şi ei din binefacerile învăţăturii de carte. Şi s-au dovedit vrednici de învăţătură”. Întâmpină însă greutăţi din cauza sărăciei şi „învăţătorii au dispus înfiinţarea unei cantine şcolare”.
1936 decembrie 25, Sfântu Gheorghe – Gazeta „Oituzul” publică „Realizările din judeţul Trei Scaune în anii 1933-1936”, arătând că acestea sunt opera „înţelegerii de care a dat dovadă dl. prefect al judeţului, dr. Valeriu V. Bidu, care s-a dovedit un bun gospodar şi un energic om al faptelor”, fiind „ajutat de toţi funcţionarii judeţului, depunând fiecare priceperea şi dragostea de muncă, pentru prosperarea intereselor judeţului”. În domeniul învăţământului au fost construite, de către prefectură şi de către primării 19 şcoli noi, trei au fost amplificate şi două reparate, s-a achiziţionat mobilier, material didactic şi biblioteci, s-au creat 79 de posturi de învăţător, în anul 1933 erau în judeţ 407 săli de învăţământ şi în 1936 erau 422. S-au construit în total 10 biserici, din care una, de la Bicsad, pe cheltuiala inginerului D. Bogdan. S-au renovat şapte biserici. În aceeaşi perioadă s-au construit două case naţionale culturale şi două s-au renovat. S-au renovat trei spitale, s-au construit cinci dispensare noi şi s-au procurat mobilier şi material sanitar. S-au construit trei clădiri pentru preturi şi opt pentru primării, precum şi cinci „gospodării comunale”. S-au construit drumuri şi poduri, linii telefonice. S-au procurat de către prefectură unelte agricole, seminţe pentru cultură, s-au făcut plantaţii de arbori pe marginea drumurilor şi s-au întreprins şi alte lucrări pentru dezvoltarea agriculturii şi a vieţii sociale în judeţ.
1936 decembrie 30. Primarul orașului primește invitaţia Camerei de Agricultură pentru a participa la adunarea generală de pe data de 30.XII.1936. Preşedinte pr. Aurel Nistor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1287/1936)
1936. În vara anului 1936, cu ocazia unei vizite în judeţ, Nicolae Iorga constata cu satisfacţie unitatea existentă în „toate comunele şi care lega cu fire nevăzute administraţia, şcoala şi biserica, făcându-le să lucreze în acelaşi ritm, sănătos şi tineresc”. Marele istoric a înţeles, cu această ocazie, că „această unitară lucrare” provine din concepţia de conducere promovată de prefectul Valeriu Bidu, care nu „făcea politică obişnuită, scurtă de vedere şi lipsită de inteligenţă, ci una superioară, de construcţie naţională”. (Ioan Lăcătuşu, „Personalităţi din Covasna şi Harghita, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca, 1998, p. 23)
1936. Este înregistrată cererea lui Kerestes Carol şi a soţiei sale privind obligarea posesorilor de motoare electrice pentru a se dota cu instalaţii necesare anihilării producerii perturbaţiilor care afectează recepţiile radiofonice. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 41/1936)
1936. Se publică copiea după Ordinul Ministerului Justiţiei referitor la încheierea căsătoriilor, inclusiv în cazul recăsătoririi văduvelor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 48/1936)
1936. Comitetul Şcolar Judeţean a transmis în toate localităţile judeţului proiecte şi devize tip pentru construirea de băi, la şcolile primare. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 76/1936)
1936. Primăria primește circulara prin care se solicită a se acorda tot concursul turneului de propagandă naţională a trupei actriţei Lucia Sturza Bulandra. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 90/1936)
1936. Este difuzat ordinul Prefecturii referitor la interzicerea îngropării morţilor în curtea bisericilor. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 94/1936)
1936. Primarul aprobă decizia şi proiectul pentru construirea unei sere de flori. Prefectura judeţului Treiscaune, către Primăria oraşului Sf. Gheorghe: „În vederea reducerii cheltuielilor de întreţinere şi pentru dezvoltarea sistemetică şi corespunzătoare a tuturor cerinţelor moderne a parcului oraşului, Cu onoare Vă rugăm a lua măsuri pentru construirea unei sere de flori pe un teren apt acestui scop, proprietatea Dvs”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 107/1936)
1936. Primarul aprobă devizul de lucrări pentru iluminarea cadranului ceasului din turnul Tribunalului. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 116/1936)
1936. Este publicată adresa referitoare la acordarea de către Ministerul de Interne a brevetului „Răsplata Muncii” lui V. Urlăţianu, juriconsultul Primăriei, „pentru 25 de ani în serviciul statului”. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 117/1936)
1936. Este publicat Ordinul Ministerului, referitor la alocarea în buget a unei subvenţii pentru Comandamentul Marei Cohorte a Cercetaşilor Locali. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 119/1936)
1936. A fost înfiinţat Oficiului Judeţean de Turism. În Anexe sunt prezentate obiectivele turistice din Sf. Gheorghe, după cum urmează: „Atracţii”: Fabrica de Tutun, Fabrica de Ţesut, Şcoala Normală, Muzeul Secuiesc, Biserica Reformată, Parcul oraşului, Băile Şugaş, Vâlcele, Malnaş, Covasna. Cazare: Hotel orăşenesc 17 locuri, Hotel Central 7 locuri, Teglaş (lângă gară 12 locuri), Sugaş Băi -16 vile, între care vilele proprietarilor Gheorghe Rafiroiu, Rădoiu Nicolae, Şoşu Viorica; Restaurante: Orăşenesc, Fabos, Lusztig, Central, Boldescu şi Tanko. Oraşul este capabil să găzduiaescă 5-600 persoane, când nu sunt ofiţeri la cursuri. Băile „Sugaş” sunt capabile să găzduiască 80 -90 peroane. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 1351936)
1936. Parohia ortodoxă română din Sf. Gheorghe mulţumeşte pentru sprijinul acordat de primărie la renovarea bisericii, în baza raportului primpretorului Eugen Sibianu. (ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 137/1936)
1936. Sunt publicate statutele şi bugetele persoanelor juridice, asociaţiilor culturale, profesionale şi civice din oraşul Sf. Gheorghe, după cum urmează:
– Cazinoul din Sf. Gheorghe, scopul: Progresul culturei publice, prin conversaţii, distracţii şi lectură, 120 de membri;
– Reuniunea de binefacere a femeilor izraelite din judeţul Treiscaune, scopul: Răspândirea culturii şi ajutorarea săracilor, 65 de membri;
– „Tenis Club” sf. Gheorghe, scopul: practicarea sporturilor, în special al sportului de tenis, 80 membri;
– „ASTRA – Despărţământul central judeţean Sf. Gheorghe, scopul: răspândirea culturii româneşti prin: sala de citire de la biblioteca asociaţiei, conferinţe, şezători literare, festivaluri artistice, proiecţii cinematografice, are local propriu, avere şi inventar şi 90 de membri;
– Cercul Agricol din Semeria, scopul: dezvoltarea creşterii animalelor domestice, sfaturi economice pentru cultivarea pământului şi valorizarea produselor, 67 de membri;
– Clubul Sportiv Muncitoresc, din Sf. Gheorghe, scopul: „Sport de fotbal”, 123 membr;
– Sindicatul muncitorilor şi muncitoarelor din industria tutunului, scopul: „apărarea intereselor economice şi sociale ale membrilor”, afliliat la Uniunea Muncitorilor şi muncitoarelor de la fabricile de tutun şi chibrituri din România, 350 de membri;
– Muzeul Naţional Săcuiesc, scopul: „Înfăţişarea trecutului şi prezentului vieţii poporului secuiesc, comitet de conducere format din 26 de membri;
– Cercul Militar al Ofiţerilor din garnizona Sf. Gheorghe, scop: social, cultural, artistic: „strângerea legăturilor de camaraderie între ofiţerii activi şi de rezervă, stabilirea legăturilor sociale între societatea civilă şi familiile ofiţerilor, 41 de membri activi;
– Reuniunea Binefăcătoare de Femei din Sf. Gheorghe, scopul: ajutorarea incapabililor de muncă, a văduvelor şi orfanilor lipsiţi de mijloace, 245 de membri;
– Corul maghiar din Sf. Gheorghe, scopul: cultivarea cântecului, aranjarea sărbătorilor, 36 bărbaţi;
– Societatea Femeilor Reformate din Ardeal, Filiala Sf. Gheorghe, scopul: religios, filantropic şi cultural, 624 de membri;
– Societatea Femeilor Reformate din Ardeal, Filiala din Simeria, scopul: religios, filantropic şi cultural, 144 de membri;
– Corul Reformat din Sf. Gheorghe, scopul: dezvoltarea culturii, cântece bisericeşti şi cântece populare, 44 de membri;
– Asociaţia Pompierilor voluntari, scopul: stingerea incendiilor ce s-ar ivi în oraş, 63 de membri;
– Asociaţia Comercianţilor şi a tinerilor comercianţi din Sf. Gheorghe, scopul: apărarea intereselor economice ale membrilor, îmbogăţirea culturii, 136 de membri;
– Reuniunea Altarului Romano-Catolic, scopul: ajutor bisericesc, 120 de membri;
– Corul Bisericii Reformate din Sf. Gheorghe, scopul: cultivarea cântecelor bisericeşti şi a celor de la înmormântări, 20 bărbaţi;
– Căminul Meseriaşilor din Sf. Gheorghe, scopul: Societate de Cultură şi Ajutorare, cu secţie de înmormântare, 140 de membri;
– Societatea de Vânătoare, scopul: practicarea vânătorii, 54 de membri;
(ANC, Fond Primăria Sf. Gheorghe, dos. 138/1936) (Va urma)
Dr. Ioan Lăcătuşu
