Finele anului aduce de fiecare dată o seamă de evenimente ce atrag atenţia publicului larg. Lăsând la o partre febra cumpărăturilor pentru Sărbătorile de Iarnă ce se apropie în pas alert, observăm că apar tot felul de manifestări culturale: concerte de colinde, lansări de albume muzicale, vernisaje, festivaluri de teatru, film, operă, balet etc. – aşa după cum am informat pe larg cititorii noştri în ultima perioadă.
Ei bine, în această suită de evenimente artistice oferite iubitorilor de frumos din central Transilvaniei se înscrie şi o Expoziţie mai aparte deschisă în aceste zile (până pe 15 decembrie 2014) organizată de Centrul Cultural German la sediul său din Braşov, strada Lungă nr. 31.
Cum în perioada anterioară au fost o sumedenie de acţiuni oficiale şi alte evenimente festive dedicate Zilei Naţionale a României, abia acum am găsit răgazul să ne oprim asupra acestui fapt artistic original.
Rezultatatele unui „workshop” izbutit
Detalii am aflat de la d-na Roxana Florescu, directoarea Centrului Cultural German, instituţie cu care ziarul nostru are de ceva vreme o colaborare strânsă şi rodnică. Cu puţine zile în urmă a avut loc vernisajul Expoziţiei „Portrete ale minorității germane”, rezultat al unui „workshop” (grup de lucru- n.r.) ce a avut loc în două localităţi din judeţul Braşov: Bărcuţ/Bekokten și Seliștat/Seligstadt. Tabăra s-a finalizat cu o suită de fotografii ale puținilor sași transilvăneni care încă nu au…emigrat, trăind în acest pitoresc spaţiu românesc în bună înţelegere cu populaţia majoritară.
S-a ales în final un set reprezentativ de imagini prezente în expoziţie, ce înfăţişează personaje anonime, oameni simpli ai locului, care au devenit peste noapte „eroi”, unii chiar… fotogenici. Ei au constituit subiecte de inspiraţie a zece tineri artişti cu vârste cuprinse între 16 și 25 de ani, care “i-au tras în chip”, cum se spune în popor pe localnici.
Partea cea mai interesantă a acestui insolit atelier de creaţie o repezintă în viziunea semnatarului acestui articol, faptul că fotografiile sunt însoțite de…interviuri, care spun scurte relatări despre cei din portrete, uneori despre trecut, alteori despre prezent, dar și despre viitor. Fotografiile au un mod de abordare oarecum în stil documentar, însă poate fi identificată și o tentă artistică.
Au fost utilizate aparate de fotografiat retro
Am mai aflat că în cadrul seminarului s-au utilizat aparate foto vechi, a căror dată de fabricație coboară către anii `50 !? Fireşte, negativele au fost developate manual. Ca atare, participanții au învățat să lucreze cu aparate de mărit și substanțe chimice în laboratorul special amenajat.
. .
Numai că asemenea mod de lucru ca pe vremuri presupune un tempo mai lent față de rapiditatea obținerii fotografiilor digitale, conducând la un contact nemijlocit cu arta şi tehnica fotografiei adevărate, element apreciat de tinerii participanţi. Urme ale acestui proces mai elaborat de creaţie se observă și în poze, majoritatea dintre ele părând mai vechi decât sunt.
Autorii lucrărilor se numesc Gheorghe Boboc, Camelia Chidesa, Peter Kisfaludi, Denisa Sumedrea, Teodora Popovici, Ioana Tatarciuc, Corina Stanese, Matei Tulban, Antonia Frentel, Annik Trauzettel, coordonatorul “workshop”-ului fiind Alexander Nutz, manager cultural al Bisericii Evanghelice Făgăraş.
O interesantă paralelă
Expoziţia la care ne referim rămâne, aşadar, deschisă până la jumătata acestei luni la Centrul Cultural German din Brașov constituind la urma urmei o interesantă paralelă între două stări de fapt: pe de-o arte, parfumul arhaic al pozelor analoge care treptat intră în istorie, iar pe de alta destinul minorităţii germane din ţara noastră ce se tot micşorează, devenind, de asemenea, istorie! O minoritate care deocamdată nu a căzut în uitare, rămânând o pată de culoare şi tradiţie vie pe acest binecuvântat pământ românesc.
Expoziţia consituie o interesantă acţiune culturală, pentru care participanţii şi organizatorii merită felicitările noastre!
Horia C. Deliu