Interviu cu Directorul Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală Progressio, Szakal Andras, despre importanţa GAL-urilor şi beneficiile aduse de acestea în judeţul Covasna.
Ce este GAL Progressio şi cu ce se ocupă, mai exact?
Grupul de Acţiune Locală (GAL) Progressio, este de fapt o asociaţie care a fost înfiinţată din 2012. Aceasta se compune din 12 primării, la care se adaugă ONG-uri şi agenţi economici care fac parte dintr-ul program, LEADER, din cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), fostul APDRP. Aceste asociaţii depun proiecte în cadrul programului Leader, pe baza cărora pot să acceseze fonduri, în momentul în care devin eligibile.
Întreg teritoriul judeţului Covasna este acoperit de aceste GAL-uri, spre deosebire de zona Braşovului unde nu există GAL-uri decât în diferite zone. Văzând că au un rol deosebit pentru zona respectivă, s-a lansat un program unde s-au putut depune proiecte pentru a înfiinţa Grupuri de Acţiune Locală. Există programul naţional, acolo se stipulează clar ce înseamnă Grup de Acţiune Locală. A fost o sesiune la APDRP prin care s-a lansat acest program, iar cei are au reuşit să-şi constituie această asociaţie, atunci au putut să depună la APDRP Bucureşti dosarul pentru finanţare. În momentul în care au obţinut finanţarea, a urmat ca acest GAL să-şi lanseze măsurile, astfel încât fiecare comună să beneficieze de acestea.
Cum funcţionează mai exact măsurile şi ce impact au asupra comunităţilor în care se implementează proiectul ?
Aceste măsuri devin active în momentul în care o comisie din cadrul acestui GAL deschide un apel de selecţie, cum a fost în această perioadă în care am lansat măsurile 321, 112 şi măsura 121. Bineînţeles că rolul acestui GAL, din cadrul acestui program Leader, este în spiritul de a aduce o contribuţie la dezvoltarea zonei, din toate punctele de vedere: economic, social, dezvoltării infrastructurii. Eu cred că toate GAL-urile, la nivel naţional, în momentul în care îşi vor încheia acest „mandat” din acest program, îşi vor pune amprenta foarte mult asupra dezvoltării acestei zone. Trebuie luat în calcul că suntem într-o perioadă destul de dificilă economic, şi GAL-urile reprezintă o posibilitate pe baza cărora atât ONG-urile, Consiliile locale dar şi beneficiarii privaţi pot accesa diverse fonduri, unele Axe fiind cu finanţare 100%, altele 50% sau 60%. Oricum, cum primim aceste finanţări, ele sunt bine primite şi îşi aduc un aport pozitiv asupra zonei.
De curând am lansat măsura 112 care vine în sprijinirea tinerilor fermieri, şi unde mai avem de alocat în jur de 40.000 de euro. Sperăm că în perioada următoare să se depună proiecte şi pe această Axă, astfel încât să sprijinim şi tinerii fermieri, pentru că pentru fiecare tânăr fermier acest spriin este binevenit.
Există cereri din partea locuitorilor celor 12 comune, în ceea ce priveşte depunerea de dosare?
Spre surprinderea mea, în ultima perioadă tot mai mulţi sunt interesaţi de programele din cadrul acestui GAL, de măsurile pe care le lansăm. Din ce în ce mai multă lume începe să se familiarizeze cu aceste Grupuri de Acțiune Locală, ce sunt, ce fac, ce rol au, cu ce contribuie la dezvoltarea fiecărei comune în parte, şi eu cred că în perioada următoare, pe întreg teritoriul României se vor constitui mai multe GAL-uri.
Deja câteva primării, ONG-uri, firme private şi tineri fermieri au accesat fonduri, iar ţelul nostru este ca toţi banii alocaţi pentru GAL Progressio să se cheltuiască, pentru că altfel am muncit degeaba.
Care este suma atrasă până acum de GAL-ul pe care îl conduceți, şi ce se întâmpă cu banii care rămân necheltuiţi?
În cadrul GAL Progressio am accesat o sumă de aproximativ 3 milioane de euro. Această sumă este defalcată pe de-o parte pe funcţionarea GAL-ului, pentru că există un birou cu angajaţi, iar cealaltă parte a sumei se va aloca pe diverse axe, aşa cum se găsesc ele şi în cadrul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, pe baza cărora fermierii, primăriile, Consiliile Locale sau ONG-urile pot accesa fonduri.
Dacă nu se cheltuie acești bani, probabil că vor exista nişte probleme pentru că aceşti bani s-au accesat pe baza unui plan de dezvoltare locală. În momentul în care ai depus nişte proiecte, ai obţinut nişte puncte care sunt verificate şi, fiind vorba de bani europeni, sunt nişte comisii de supraveghere care vor certifica dacă aceşti bani s-au cheltuit în măsura în care s-a constituit planul de dezvoltare locală. Dacă nu s-au cheltuit aşa cum prevede şi ghidul şi acest plan, vor exista sancţiuni. Noi sperăm că banii primiţi se vor cheltui pe baza acelui plan şi pe baza ghidului, şi sunt convins că pe acest segment de a aloca bani către autorităţi locale, firme şi ONG-uri nu vor fi probleme de a cheltui banii, ţinând cont că judeţul Covasna nu este un judeţ bogat. Eu cred că vor fi interesaţi pentru a accesa fondurile respective. Cred că în proporţie de 90% vom cheltui aceşti bani, ceea ce este foarte bine.
Aceste proiecte de adresează doar locuitorilor din comunele deservite sau pot aplica şi alţii?
În momentul în care lansăm apel pe aceste măsuri, beneficiarii pot fi doar cei care sunt în cadrul teritoriului acestui GAL, fie că vorbin despre Consiliile Locale, despre o firmă privată sau despre un fermier. De aceea am şi spus că rolul acestui GAL, după ce îşi încheie acest proiect, este de a-şi pune amprenta foarte bine pe dezvoltarea acestor zone, şi atunci e normal ca toţi care depun proiecte la noi să fie din aceste zone. Aşa prevede şi ghidul de depunere a acestor proiecte.
Aţi vorbit despre câteva măsuri lansate în această perioadă. Mai există şi altele de care cei interesaţi pot afla?
Mai avem câteva măsuri pe care o să le lansăm în perioada următoare, mai exact măsura 322, care în mare parte se adresează Consiliilor Locale. Aici avem informaţii că deja foarte multe Consilii Locale vor să depună proiecte pe achiziţii de utilaje, ţinând cont că vine şi perioada de iarnă. De asemenea, câteva localităţi vor depune proiecte pentru autobuze, ţinând cont de faptul că există încă zone neacoperite cu transport în comun, pentru a deservi zonei respective, pentru îmbunătăţiri aduse Căminelor Culturale, dispensarelor, arhivelor primăriilor şi altele. Aşadar, Consiliile Locale sunt interesate pentru a depune proiecte pe măsura 322.
Care este termenul mediu de la depunerea unui dosar pe o anumită axă şi până la finanţarea proiectului?
Dau un exemplu concret pe ceea ce avem acum: pe măsura 322 care a fost lansată săptămâna trecută. Consiliile Locale, ONG-urile au posbilitatea de a depune aceste proiecte. Ele se depun la sediul nostru, care funcţionează la Ilieni. Există o comisie de evaluare a acestor proiecte, care le evaluează într-un termen foarte scurt, zic eu, aproximativ 10 zile, după care sunt trimise la Centrul regional de la Alba Iulia. Acolo, în aproimativ o lună, după ce se evaluează, se primeşte un răspuns. În maxim 2 luni după ce au depus proiectul la noi, ar putea semna contractul de finanţare cu Alba Iulia, dacă documentele sunt în regulă şi nu sunt declarate neeligibile. S-ar putea să existe supriza ca unele proiecte pe diverse Axe să fie neeligibile, din cauza modului de construire a dosarului, pentru că acolo sunt foarte multe criterii de îndeplinit. Fiecare proiect va primi un punctaj, dar dacă punctajul nu este corespunzător, proiectul poate să fie neeligibil.
Aţi amintit mai devreme de Axa 112 – Instalarea tinerilor fermieri. Are deschidere către cei interesaţi sau sunt alte Axe mai atractive, să zicem, pentru locuitorii din zona GAL Progressio?
Mult mai bine merg cele înaintate de primării, pentru că pentru aceste proiecte trebuie să ai bani; aşa se întâmplă cu fondurile europene. Trebuie să ai bani, să-i cheltui şi după ce depui ordinele de plată îţi recuperezi banii de la Bucureşti, de la Centru. De multe ori, cei care accesează aceste fonduri au dosarele în regulă, sunt eligibile, dar nu pot face o achiziţie pentru că nu au bani. În schimb, primăriile mai pot obţine un împrumut, o scrisoare de garanţie, îi mai ajută Consiliul judeţean, e altceva.
De exmplu, Sita Buzăului şi comuna Barcani au accesat programe pe 322 în ceea ce priveşte achiziţiile de microbuz pentru transport persoane. Parohia Ortodoxă de la Zagon a accesat un proiect în ceea ce priveşte dotarea Centrului Cultural Ecleziastic „Ioan Cioară”, comuna Reci a achiziţiont utilaje de intervenţie pentru situaţii de urgenţă în valoare de 50.000 de lei. De asemenea, Parohia Reformată Moacşa a dotat Centrul Cultural Moacşa, Fanfara de la Brateş a obţinut fonduri de la noi pentru dotarea Asociaţiei cu instrumente muzicale. Aşadar, fondurile nu sunt numai pentru agricultură.
Aveţi o pagină de internet unde cei interesaţi pot accesa informaţiile necesare, sau se pot prezenta doar la sediu?
Avem o pagină de internet: www.galprogressio.ro în care există informaţii despre toată activitatea GAL-ului, despre toate măsurile care le-am lansat, despre ce vom lansa în perioada următoare, pentru că şi prin intermediul acestui site trebuie să ajungă informaţiile cât mai rapid şi cât mai eficient la toţi beneficiarii care îşi doresc să-şi depună proiecte.
Maricela Dan
