Conducerea Partidului Civic Maghiar (PCM) propune ca Proclamaţia Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918, care face referire şi la drepturile minorităţilor naţionale, să fie inclusă în Constituţia României, pentru ca astfel să poată fi deschisă calea pentru autonomia teritorială a „Ţinutului secuiesc”.
Preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că propunerea a fost prezentată recent liderilor UDMR în cadrul unor discuţii legate de proiectul de autonomie şi de modificare a Constituţiei, convenindu-se să „se lucreze pe această idee”.
Legea fundamentală stipulează în momentul de faţă că România este „stat naţional, unitar şi indivizibil”, iar unii consideră că autonomia excede cadrul constituţional, dar prin includerea Proclamaţiei de la Alba Iulia în Constituţie s-ar putea crea premisele pentru înfăptuirea autonomiei, a explicat liderul PCM.
„Din păcate politicienii români susţin că autonomia ar pune în pericol integritatea teritorială a ţării. Politicienii români ştiu foarte bine că nu este aşa, dar astfel vor să manipuleze populaţia românească şi să se continue politica de asimilare a maghiarimii (…) Trebuie să amintim Guvernului ori de câte ori avem ocazia că Proclamaţia de la Alba Iulia nu a fost respectată nici până azi în ce priveşte autonomia. (…) Dacă statul român nu se comportă loial faţă de maghiari şi nu-şi respectă promisiunile de ce se aşteaptă ca maghiarii să fie loiali (…) Dacă în Constituţie s-ar prevedea Proclamaţia de la Alba Iulia asta ar ajuta la autonomie”, a declarat Kulcsar Terza Jozsef.
În opinia sa, Guvernul României foloseşte „două unităţi de măsură diferite” când vine vorba despre drepturile românilor şi ale minorităţilor naţionale, pe de o parte susţinând lărgirea drepturilor românilor din afara graniţelor ţării, iar pe de alta neacordând comunităţii maghiare din Transilvania dreptul la autoguvernare.
Vicepreşedintele Senatului, liberalul Marius Obreja, a declarat pentru AGERPRES că dacă mergem pe această logică atunci ar trebui ca în Constituţia României să fie incluse şi alte proclamaţii, documente ori tratate, cum ar fi spre exemplu decretele lui Cuza, Proclamaţia de la Islaz din 1848, Tratatul de la Trianon din 1920, Proclamaţia către ţară a Regelui Mihai din 23 august 1944 ori chiar Proclamaţia de la Timişoara.
„Eu constat pe zi ce trece că demersurile pentru autonomie şi drepturile secuilor fac ca celelalte neamuri care trăiesc pe teritoriul României, români, saşi, romi, toţi cei care convieţuiesc de ani de zile cu maghiarii, să devină datornici. Sunt transformaţi în datornici care niciodată nu-şi vor putea plăti datoriile faţă de secui. Şi nu e aşa! Românii nu sunt datori nimănui şi să invoci un astfel de document ca să vorbeşti despre o datorie peste secole este o mare eroare”, a declarat Marius Obreja.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
