Din nou suntem în pragul unui eveniment cu conotaţii religioase, dar şi încărcat de datini populare. Ne referim la Sărbătoarea de duminică, 29 iunie 2014, când credincioşii îi vor cinsti pe Sfinţii Petru şi Pavel, cei doi mari corifei ai Apostolilor, care şi-au închinat întreaga viaţă propovăduirii Evangheliei lui Hristos. Iar concetăţenii care poartă aceste prenume vor fi felicitaţi de rude, prieteni, colegi, urându-li-se viaţă lungă şi multe bucurii, alături de cei dragi.
Sânpetru de Vară
În popor această zi se numeşte şi Sânpetru de Vară. Sărbătoarea are mai multe semnificaţii. Cea religioasă este fără doar şi poate esenţială, de aceea vom reveni cu detalii. Însă nu trebuie neglijată nici latura laică, Sânpetru de Vară marcând jumătatea anului agricol. În tradiţia populară Sanpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă.
Poate nu ştiţi, însă există şi un Sânpetru de Iarnă, protectorul jivinelor, despre care am relatat la vremea respectivă.
Acum, la finele lui Cireşar natura se află în plenitudinea ei. Totuşi, zilele au început uşor, uşor să scadă după Solstiţiu, iar privighetorile şi cucii încetează cât de curând să mai cânte. Însă apar licuricii, care conform legendei ar reprezenta scânteile făcute de biciul Sfântului Petru. Tot acum el înmoaie grindina, pentru a deveni mai putin primejdioasă atunci când cade peste ogoare.
Se face din nou pomenirea morţilor
În această zi sfântă este obiceiul creştinesc de se face din nou pomenirea morţilor, datină ce se succede la multe asemenea praznice religioase. Dimineaţa femeile duc la biserică felurite bucate, fructe, colaci, colivă spre a fi sfinţite, oferindu-se apoi celor săraci veniţi la porţile cimitirului.
O superstiţie străveche nu permite femeilor să mănânce mere până de Sân Petru, spre a nu…supăra morţii! Totuşi, numai femeilor tinere le este îngăduit să guste un măr, cele în etate trebuind să aştepte.
Datini păstrate peste ani
Un obicei pitoresc, aşteptat cu nerăbdare de suflarea satelor se referea pe timpuri la organizarea de maialuri şi iarmaroace. Din păcate, puţine asemenea întâlniri populare cu caracter comercial s-au mai păstrat, cea mai celebră rămânând adunarea anuală de pe Muntele Găina -Târgul Fetelor din Apuseni. Acolo s-a păstrat nealterat un interesant ritual arhaic dedicat Zeiţei neolitice Gea, protectoarea Pământului, dar şi al femeilor măritate.
Zeiţa a fost identificată uneori cu Sânziana, Dochia sau Drăgaica, după regiunile unde a apărut. Pentru a fi glorificată s-au perpetuat felurite sărbători câmpeneşti, târguri, bâlciuri, oboare.
Obiceiul străvechi era la origini foarte interesant, aşteptat de întreaga suflare prezentă. După ce părinţii tinerilor se învoiau, fata de măritat se aşeza la capătul unei scânduri pusă în balans , iar la capătul opus se atârna zestrea. Odată „târgul” încheiat, urma un chef pe cinste.
Dar cel mai important aspect viza latura comercială, negoţul sătesc. Fireşte, nu lipseşte nici în prezent acest aspect comercial, venind negustori şi cumpărători din multe părţi.
Vechimea multimilenară a sărbătorii Zeiței Gea e ilustrată de un detaliu astronomic, Cloşca cu Pui putând fi admirată în perioada Solstiţiului de Vară, dar şi de un argument etnologic (gaina, pasăre cu ouă de aur) apare în multe legende româneşti.
Două personaje biblice vestite
În legătură cu vieţile şi faptele celor doi apostoli există numeroase povestiri, legende. Cele mai multe sunt puse pe seama Sfântului Petru. Era un bun pescar, dar se îndeletnicea şi cu creşterea animalelor. Cea mai frecventă imagine îl arătă purtând la brâu cheile Raiului, fiindcă Dumnezeu l-a luat aproape de el. Înainte de a deveni Apostol al lui Iisus, şi-a făcut ucenicia pe lângă Sf. Ioan Botezătorul. Se spune că în timp ce asista uimit la una din minunile făptuite de Iisus, învăţăcelul Petru a fost îndemnat de Mântuitor să-l urmeze şi să devină „pescar… de oameni”.
Legenda mai spune că Sf.Petru fiind desemnat responsabil peste cămările cereşti, a împărţit cu chibzuinţă hrana oamenilor şi dobitoacelor, iubind mai cu seamă lupii.
De câteva ori pe an, în momente importante cum ar fi de Crăciun, Bobotează, Mucenici, Sf. Gheorghe şi de Sânziene, imaginea sa poate fi întrezărită la miezul nopţii. Atunci Cerul se deschide pentru o fracţiune de secundă Sf. Apostol Petru apare şezând la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu, el fiind cel mai popular dintre sfinţii Calendarului popular.
Despre Sf. Pavel se ştie că făcea parte din neamul lui Veniamin, fiind instruit întru Legea lui Moise. A ajuns până la Roma, unde i-a îndemnat pe mulţi să creadă întru Hristos, motiv pentru care Nero a poruncit să i se taie capul. Legenda spune că din trupul său ar fi curs nu doar sânge, ci şi…lapte!?
În timpul vieţii a fost o fire populară, plăcută, veselă. Era scundac, avea capul pleşuv, cu sprâncenele aplecate în jos şi barba albă. Om înţelept, plin de însuşiri, posedând o mare putere de convingere, Sf. Pavel a rămas în conştiinţa credincioşilor, alături de Sf. Petru, ca doi corifei apostoli plini de Duhul Sfânt, având har dumnezeiesc.
Deşi Pavel a pierit în urma lui Petru, moaştele lor au fost aşezate de credincioşi împreună, pecetluind şi după moarte legătura lor puternică din timpul vieţii.
Hramul Bisericii „Sf. Apostoli Petru şi Pavel” din Zagon
La câteva zile numai după praznicele spirituale care au avut loc la Mănăstirile din Valea Mare şi Mărcuş cu prilejul Sărbătorii de Sânziene, iată că a venit un moment asemănător şi pentru frumosul lăcaş de cult din Zagon. În cea mai mare comună din judeţul Covasna se va serba pe 29 iunie Hramul noii biserici din localitate.
Impunătoare Casă a Domnului s-a ridicat prin strădaniile localnicilor, la îndemnul şi sub oblăduirea părintelui Nicolae Hagiu.
Frumoasa ctitorie se găseşte peste drum de vechea Biserică din lemn a aşezării, monument arhitectonic vechi de peste două secole, un simbol al spiritualităţii româneşti din judeţul Covasna.
Numeroşi sărbătoriţi
Duminică aproape o jumătate de milion de români care se numesc Petru, cu variantele masculine şi feminine Petre, Petrică, Petrişor, Petruţ, Petruş, Paul, Patronel, ca şi Petruţa sau Paulina îşi sărbătoresc ziua onomastică. În privinţa lui Pavel există derivatele Pavăl, Pavlu, Paul, iar pentru femei Paula, Paulina, Pavelina, Polina.
Persoanelor sărbătorite cu ocazia zilei Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel le urăm belşug în toate, împlinirea tuturor dorinţelor, tradiţionalul „La Mulţi Ani ” şi „sănătate – că-i mai bună decât toate”…
Horia C. Deliu
