Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, a declarat ieri seara, la Târgu Mureş, că nu agreează întrebarea propusă de UDMR pentru referendum, ca judeţele Mureş, Harghita şi Covasna să formeze o regiune de dezvoltare distinctă, întrucât organizaţia sa susţine varianta unei regiuni administrative autonome.
„Noi am exprimat poziţia noastră, aici este o diferenţă între poziţia noastră şi cea a UDMR-ului (…) Suntem de acord cu referendumul, nu suntem de acord cu întrebarea pusă. Miza pentru noi, obiectivul nu este regiune de dezvoltare, ci regiune administrativă, autonomă, acesta este scopul. De altfel, Regulamentul 59 din 2003 a Uniunii Europene prevede că unităţile statistice, iar regiunile de dezvoltare sunt de fapt nişte unităţi teritoriale statistice de tip NUTS II în UE, se formează din unităţi administrative. Deci restructurarea şi modificarea delimitării judeţelor trebuie făcută înainte şi nu după. Unităţile de dezvoltare se formează deja din unităţi administrative existente”, a susţinut Izsak Balazs.
În plus, susţine liderul CNS, ţinutul secuiesc nu este format din cele trei judeţe în întregul lor, ci din Harghita, Covasna şi o parte din Mureş, însemnând 153 unităţi administrative şi nu 214 câte însumează cele trei judeţe – Harghita cu 67 de unităţi administrative, Covasna cu 45 şi Mureş cu 102.
„Ţinutul secuiesc se referă la 153 de autorităţi locale şi satele care aparţin acestora şi lista acestora este în anexa proiectului de lege pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc. Ţinutul secuiesc este format din 8 scaune, nu din trei judeţe (…) Regiune autonomă, acesta este scopul, nu regiune de dezvoltare”, a accentuat Izsak Balazs.
Pentru referendumul iniţiat de UDMR în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna se doreşte o singură întrebare: „Sunteţi de acord ca judeţele Mureş, Harghita şi Covasna să se constituie într-o singură regiune de dezvoltare cu centrul regiunii în municipiul Târgu Mureş?”.
AGERPRES
