UDMR Covasna a lansat ieri o nouă propunere de reorganizare administrativ-teritorială, care vizează în principal crearea unor regiuni de dezvoltare mai mici şi conferirea de competenţe administrative regiunilor istorice.
Preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, şi senatorul Klarik Laszlo au susţinut ieri o conferinţă de presă pe tema reorganizării administrative a României, în cadrul căreia au pledat pentru crearea unor regiuni de dezvoltare mai mici, la limita de 800.000 de locuitori. Aceştia au prezentat mai multe date statistice pentru a demonstra că actualele structuri de dezvoltare regională sunt ineficiente şi că lipsa de coeziune a creat discrepanţe economico-sociale majore atât între regiuni, cât şi în interiorul acestora. Aceştia au dat, printre altele, ca exemple judeţele Iaşi şi Vaslui din cadrul Regiunii N-E, Constanţa şi Vrancea din Regiunea S-E.
În opinia liderilor UDMR, regiunile de dezvoltare nu ar trebui să fie „înzestrate” cu competenţe administrative, în schimb acestea ar putea fi conferite regiunilor istorice.
„Dacă dorim să aducem un nou nivel administrativ atunci ar trebui fie regiunile istorice. Deci, regiunile istorice să primească competenţe administrative, să rămână judeţele, iar regiunile de dezvoltare, fără competenţe administrative, să fie mai mici decât cele actuale”, a declarat Antal Arpad.
Liderii UDMR continuă să susţină că cele trei judeţe locuite majoritar de maghiari, respectiv Covasna, Harghita şi Mureş, ar trebui să compună împreună o regiune de dezvoltare, deoarece au tradiţii şi interese comune.
Ideea este susţinută şi de liderul UDMR Covasna, Tamas Sandor, în opinia căruia regiunile mai mici ar putea accesa mai eficient fondurile europene de dezvoltare.
„Soluţia ideală ar fi dacă s-ar aplica principiul asocierii libere şi fiecare judeţ ar putea decide el însuşi cu ce judeţ ar vrea să fie în aceeaşi regiune de dezvoltare. De exemplu, este nefiresc ca judeţul Vrancea să fie în aceeaşi regiune cu judeţul Constanţa. Şi dacă judeţul Covasna împreună cu alte judeţe ar forma o unitate cu judeţul Alba aceasta ar duce, în mod similar, la disfuncţionalităţi, deoarece între cele două judeţe nu există niciun punct comun de conexiune”, a spus Tamas Sandor.
Oana Mălina Negrea/AGERPRES
