Ieri după amiază, la Centrul de Cultură de la Arcuş a avut loc lansarea candidaturii lui Emil Pantelimon, din partea USL, pentru postul de deputat în Colegiul 1 Sfântu Gheorghe, la alegerile parlamentare din 9 decembrie a.c.
În discursul său, acesta a spus: „Cred că pentru un candidat ca mine, la această vârstă, cel mai important lucru pe care trebuie sa vi-l arăt este aportul meu, eventual, în legislativul de la București”. Candidatul Emil Pantelimon a declarat că la baza programului său electoral stau doi piloni: Pilonul 1 – Ambasador al mesajului de normalitate şi Pilonul 2 – Creșterea consumului cultural de calitate la nivelul municipiilor reședință de județ din România.
Vorbind despre primul pilon, „cel mai tânăr candidat” a menţionat că la intrarea sa în politică, în sensul aristotelic al cuvântului, adică implicare în viața cetății, lucru ce s-a întâmplat acum aproape 10 ani, a promis să îşi dedice întreaga activitate unui text scris de şapte tineri din Sfântu Gheorghe, ce se dorea a fi un apel la normalitate, text care făcea trimitere directă la felul defectuos în care este prezentată problema covăsneană româno-maghiară la nivel central. „Am învățat prea bine că roata nu trebuie reinventată, ci trebuie pusă în mișcare! În sensul apelului la normalitate, mesajul meu politic central este și va fi unul care pune accent pe conviețuirea inter-etnică și nu pe conflictele dintre români și maghiari, inexistente, de fapt, la nivelul oamenilor de rând, și fals amplificate de către politicieni în lipsă de soluții concrete și în căutare de voturi. Voi arăta că problema etnică la care apelează mulți politicieni români, dar și maghiari, este doar o miză electorală a diverselor partide care speră și uneori chiar reușesc să cucerească electoratul prin etnicitate, și nu prin politici publice utile comunității. Și cel mai important, voi arăta politicienilor de la București că, așa cum se poate la Târgu Mureș, la Satu Mare și în multe alte părți ale țării, politicienii români și maghiari trebuie să colaboreze și nu să se saboteze reciproc, și în Covasna și Harghita. Trebuie să lucreze pentru comunitățile din care fac parte, nu pentru interesul propriu. Trebuie să apere adevărul existent în teritoriu, și nu să încingă spiritele prin promovarea unor situații de carton care se regăsesc, probabil, doar la nivelul unor excepții neconcludente pentru interesul general” a spus Emil Pantelimon.
Referindu-se la Pilonul 2 din programul său electoral – „Creșterea consumului cultural de calitate la nivelul municipiilor reședință de județ din România”, candidatul USL a menţionat faptul că acesta are la bază „un vis” de-al său în materie de inițiative legislative prin care îşi doreşte aprobarea în viitorul Parlament a “Legii Stagiunilor Municipale”.
Potrivit acestuia, este nevoie de un act legislativ prin care cele 38 de instituții de cultură – Teatre, Opere, Operete și Filarmonici – care se află în subordinea Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, să fie încurajate să susțină, anual, o stagiune municipală în cadrul căreia să fie prezente, o dată pe an, în fiecare municipiu reședință de județ din țară. Din postura de consilier al ministrului culturii, post pe care îl ocupă în prezent, Emil Panteliomon a ajuns la concluzia că, deşi aceste instituţii muzicale și teatrale sunt susţinute cu bani de la bugetul la care îşi aduc contribuţia locuitorii din toate judeţele ţării, de evenimentele culturale ale celor 15 Teatre, Opere, Operete și Filarmonici se bucură cetățeni din 7 orașe reședință de județ.
„În demersul meu de promovare a acestei inițiative legislative voi urmări două principii: principiul calității produsului cultural și principiul distribuției echitabile a bugeului de stat colectat la nivel central. Primul dintre acestea două este foarte simplu de argumentat. Este lesne de înțeles că elitele culturii se găsesc pe scenele acestor instituții istorice, de interes național și internațional. Cei mai buni actori, soliști, regizori, dirijori se întâlnesc pe marile scene. Puține și absolut întâmplătoare sunt excepțiile care contrazic aceste vorbe. Prin urmare, calitatea actului cultural, valoarea acestuia, este net superioară în aceste lăcașe de cultură în comparație cu cele organizate la nivel local.
Din punct de vedere al bugetului, aceste instituții reușesc să supraviețuiască datoritîă subvențiilor de la bugetul de stat central, sursă care colectează impozite și taxe de la cetățeni de pe întreg teritoriul statului.
Punând cap la cap aceste informații ne dăm seama, foarte ușor, că persoanelor contribuabile din 34 de municipii reședință de județ nu le revine niciun avantaj din faptul că finanțează aceste instituții. Pe de altă parte, creșterea consumului cultural poate să se întâmple acolo unde apetitul pentru cultură este satisfăcut și printr-un consum cultural de nivel înalt. Cred că suntem de acord că prezența în orice comunitate a unui teatru național, a unei filarmonici sau a unei opere de stat are o influență pozitivă asupra felului în care este privit actul cultural. (…) Avantajele acestei inițiative sunt multiple. Pe de-o parte, se pot promova produse culturale cu înalt nivel calitativ, adresate unui public mult diversificat și semnificativ din punct de vedere numeric. Privind situația din perspectiva contribuabilului, se crează acea echitate față de toți plătitorii de taxe și impozite. Nu voi pune la socoteală efectele de termen lung ale unei astfel de activități care nu pot decât să aducă un plus de educație și o creștere a nivelului cultural în comunitățiile în care este aplicată” a precizat Emil Pantelimon.
La festivitatea de lansare a candidaturii sale pentru postul de deputat în Colegiul 1 Sfântu Gheorghe, Emil Pantelimon a avut alături oaspeţi de seamă precum soprana Felicia Filip, regizorul Cristian Mihăilescu şi Miltiade Nenoiu, preşedintele Uniunii Muzicienilor Interpreţi din România (UNIMIR), cu care a colaborat la diverse manifestări, foşti profesori, colegi şi oameni care îi susţin candidatura şi care cred, cu tărie, că Emil Panteliomon merită şi poate să reprezinte interesele locuitorilor din Sfântu Gheorghe, români şi maghiari, în Parlamentul României.
Maria Graur
