La 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România.

Stabilirea acestei date face trimitere la sesiunea Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (17 oct. – 21 nov. 1972), desfășurată la Paris, prilej cu care statele membre ale UNESCO au adoptat, în data de 16 noiembrie 1972, Convenția privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, menționează www.cultura.ro.

Termenii Convenției privind Protecția Patrimoniului Mondial Cultural și Natural au fost acceptați, la nivel național, prin Decretul nr. 187/30 martie 1990, publicat în Monitorul Oficial nr. 46 din 31 martie 1990, indică https://patrimoniu.ro/.

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, din Munţii Orăştiei. Foto: (c)  ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO

În expunerea de motive pentru inițierea proiectului legislativ privind instituirea la 16 noiembrie a Zilei Patrimoniului Mondial UNESCO din România, inițiat de mai mulți parlamentari, se arată că celebrarea datei de 16 noiembrie drept Ziua Patrimoniului Mondial s-a hotărât în cadrul celei de-a 34-a sesiuni a Comisiei pentru Patrimoniu Mondial din 2010.

 

Mănăstirea Hurezi -Foto: (c)   ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Astfel, prin celebrarea la nivel național a Zilei Patrimoniului Mondial, se urmărește promovarea elementelor de patrimoniu mondial ale României pentru o mai bună cunoaștere a acestora, precum și locul pe care îl ocupă cultura română în ansamblul valorilor culturale internaționale, conform www.cdep.ro. Este evidențiată necesitatea protejării și conservării acestora, precum și promovarea pe plan internațional.

Un pelican comun înoată la apusul soarelui pe lacul Ligheanca din Delta Dunării. Foto: (c)  SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost adoptată de Senat la 21 mai 2012 și de Camera Deputaților la 23 aprilie 2013. Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România a fost instituită prin Legea nr. 160/2013.Ceramica de Horezu – Foto: (c)  CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO

Cu prilejul acestei zile, sunt organizate activități culturale, sociale și artistice și sunt difuzate, prin mijloacele de informare în masă, materiale care vizează promovarea și protejarea patrimoniului mondial UNESCO din România.

România are înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Mondial UNESCO 11 elemente: biserici cu pictură murală din nordul Moldovei din prima jumătate a secolului al XVI-lea (1993); Mănăstirea Hurezi (1993); sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993, 1999); cetățile dacice din Munții Orăștiei (1999); centrul istoric Sighișoara (1999); ansamblul bisericilor de lemn din Maramureș (1999); situl natural Rezervația Biosferei Delta Dunării (1991); pădurile de fag antice și primare din Carpați și alte regiuni ale Europei (2017), pădurile vizate fiind cele de la Izvoarele Nerei, Cheile Nerei-Beușnița, Domogled-Valea Cernei (județul Caraș Severin), Masivul Cozia, Lotrișor (județul Vâlcea), codrul secular Șinca (județul Brașov), codrul secular Slătioara (județul Suceava), Groșii Țibleșului și Strâmbu Băiuț (județul Maramureș); peisajul minier de la Roșia Montană (2021); ansamblul monumental Constantin Brâncuși de la Târgu Jiu (2024); frontierele Imperiului Roman în Dacia (2024), conform whc.unesco.org/ și www.cnr-unesco.ro/.

De asemenea, România are înscrise și elemente în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității: ritualul călușului (2008); doina (2009); ceramica de Horezu (2012); colindatul de ceată – dosar comun cu Republica Moldova (2013); dansul fecioresc din Ardeal (2015); meșteșugul țeserii covoarelor de perete din România și Republica Moldova (2016); practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărțișorul) – dosar comun cu Bulgaria, Republica Macedonia, Republica Moldova (2017); arta cămășii cu altiță – dosar comun cu Republica Moldova (2022); tradiția creșterii cailor de rasă lipițană – dosar comun cu Austria-Bosnia și Herțegovina, Croația, Ungaria, Italia, Slovacia și Slovenia (2022); transhumanța, strămutarea sezonieră a turmelor – dosar comun cu Albania, Andorra, Austria, Croația, Franța, Grecia, Italia, Luxemburg, Spania (2023); cobza – cunoștințe tradiționale, tehnici și muzici tradiționale (2025).

AGERPRES

* Explicaţie foto din deschidere: Mănăstirea Voroneţ din Suceava – frescă.

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail