Anul acesta s-a potrivit ca pe data de 21 mai 2026 să cinstim trei evenimente importante: Înălţarea Domnului, Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, de asemenea, Ziua Eroilor.
Înălţarea Domnului sau Ispasul
La 40 de zile după Înviere se cinsteşte Înălţarea Domului, care în popor se numeşte şi Ispas. Minunatul eveniment al Ridicării la Cer are o semnificaţie deosebită atât ca fenomen în sine, cât şi ca expresie a preamăririi Mântuitorului, ce a ajuns să stea în dreapta lui Dumnezeu. Învingând moartea, Iisus a început un nou mod de existenţă, pe care l-a împărtăşit şi aleşilor săi.
Spiritualitatea Înălţării se întemeiază pe speranţă. Creştinii privesc la Casa cerească ce-i aşteaptă, trăind încă pe Pământ în realitatea lumii noi în care domneşte Hristos.
Ne bucurăm să descoperim tradiţii, obiceiuri ce încă se mai păstrează în anumite locuri, în mici aşezări rurale, cum ar fi de exemplu datina numită Moşii de Ispas. Asta înseamnă ca pe porţile caselor şi pe crucile mormintelor sunt agăţate crenguţe verzi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuştean, care omagiază persoanele dragi plecate prea curând din această lume,
Sărbătoare foarte veche, Înălţarea la Cer constituie punctul final al ciclului declanşat după Sf. Paşti. Data de 21 mai poate fi considerată un apogeu al primăverii, al Paradisului verde, de aceea tinerii participă pe alocuri la aşa-numita “bătaie cu leuştean”.
În dimineaţa de astăzi se ţine o Slujbă importantă în biserică, iar apoi credincioşii fac pomeni pentru sufletele morţilor: împart pachete ce conţin pâine poaspătă (azimă), brânză, ceapă verde şi băutură (rachiu). Există o superstiţie potrvit căreia în această zi se înalţă la cer sufletele şi e bine să aibă… merinde de drum.
Din ziua de Paşti şi până de Ispas oamenii s-au salutat cu formula clasică “Hristos a Înviat”, răspunzându-se: “Adevărat a Înviat“. Astăzi formula de bineţe se modifică. Se spune “Hristos s-a Înălţat” şi se răspunde “Adevărat s-a Înălţat“.
Sfinţii Constantin şi Elena
Referindu-ne la cea de-a doua Sărbătoare, să spunem că tot azi Credincioşii prăznuiesc în mod tradiţional la dată fixă, pe 21 mai, pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. Această dată este foarte importantă, deoarece în anul 313 împăratul Constantin i-a eliberat pe creştini de sub tirania păgână.
Împăratul Constantin cel Mare (272-337) a devenit nu numai eliberatorul credincioşilor, ci şi protectorul lor, câştigând faima de Primul Împărat din istorie care a crezut cuvintele şi învățăturile lui Isus Hristos. Mereu povăţuit de bine de mama sa, a promovat în funcţii de conducere oameni care credeau în Mântuitor, dând astfel un puternic semnal supuşilor în legătură cu noua orientare religioasă ce va cuceri mulţi adepţi.
Convertirea la creştinism a lui Constantin s-a petrecut într-un mod miraculos. Ajuns împărat, Constantin a înapoiat bunurile confiscate creştinilor, făurind un sistem unitar pentru îngrijirea bătrânilor, orfanilor şi a celor săraci.
Constantin cel Mare a rămas vestit în istoria Creştinismului şi prin convocarea Primului Sinod Ecumenic în anul 325 la Niceea, aproape de locul unde împăratul a ridicat cetatea care îi poartă numele.
Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt ctitori ai unor importante lăcaşe de cult, precum Biserica Învierii de la Ierusalim, dar şi ai altor biserici de la Roma, Nicomidia şi Antiohia.
Să ne referim puţin şi la Sfânta Elena, mama împăratului. Ea a fost considerată un model matern, care şi-a crescut şi educat fiii în credinţa şi dragostea faţă de Mântuitor, fiind mereu călăuzită de semnul crucii. Se ştie în acest sens că Sf. Elena a mers la Ierusalim pentru a găsi chiar ea Crucea pe care a fost răstignit Domnul nostru Iisus Hristos. A găsit-o pe Golgota în 14 septembrie 326 şi a îndemnat populaţia să ridice pe acel loc o biserică. De altminteri, cu banii ei şi la insistenţele sale s-au înălţat multe aşezăminte religioase, îndemnându-l şi pe fiul său, Constantin, să procedeze la fel.
De aceea Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena sunt reprezentaţi totdeauna în iconografie alături de cruce. Ca semn al importanţei acesteia în viaţa lor, simbol al jertfei şi al iubirii pentru Mântuitor.
Pe 21 mai este Ziua onomastică a circa 1,8 milioane de români ce poartă prenumele celebre. Sunt în jur de 745.000 de bărbaţi care se numesc Constantin, existând o mulţime de derivate pentru ambele sexe. Vă prezentăm o listă a lor în ordine alfabetică: Codin, Codina, Constanţa, Constantina, Constanţiu, Costache, Constandin, Costas, Costea, Costel, Costin, Costică, Costi, Dina, Dinica, Dinu,Tanţa, Tănţica,Ticu,Tina,Tinel, Tinu, Titel, Titi. Iată acum derivate de la prenumele Elena: Ela, Elenca, Eleonora, Eli, Helena, Ileana, Ilenuţa, Ilinca, Leana, Lena, Leni, Lenuş, Lenuţa, Lina, Nora, Nuţa, Nuţi.
Tuturor le dorim La Mulţi Ani!, sănătate, bucurii şi împliniri, alături de cei dragi!
Ziua Eroilor
Ziua EroilorTot acum se serbează în România şi alt eveniment – Ziua Eroilor. Ca atare, autorităţile organizează Ceremonii de depunere de coroane şi jerbe de flori cu sprijinul şi participarea garnizoanelor militare locale, a unităţilor şcolare, cultelor religioase, asociaţiilor de veterani şi al altor organizaţii neguvernamentale. Au loc, de asemenea, adunări şi programe speciale de Comemorare a Eroilor României la marile mausolee, precum şi la cimitirele de onoare.
Pe plan extern, reprezentanţele diplomatice ale României vor organiza acţiuni de cinstire a memoriei eroilor români căzuţi şi înhumaţi pe teritoriul altor state.
Cadrul juridic care reglementează desfăşurarea manifestărilor comemorative prilejuite de Ziua Eroilor este prevăzut în Legea nr. 379/2003, conform căreia festivităţile din ţară şi din străinătate dedicate memoriei Eroilor României, se desfăşoară pe baza unui program elaborat de Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, în colaborare cu toate instituţiile statului care pot contribui la asigurarea caracterului solemn al activităţilor din Ziua Eroilor şi la buna lor desfăşurare.
Horia C. Deliu
