Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, reziliența și guvernarea democratică.Conform Raportului UNESCO privind tendințele mondiale 2022-2025, libertatea presei a cunoscut cel mai abrupt declin – a scăzut cu 10% din 2012. Acest declin este comparabil cu cel observat în timpul celor mai instabile perioade ale secolului XX – cele două războaie mondiale și Războiul Rece.
Acest regres are loc alături de o gamă largă de probleme interconectate: intensificarea conflictelor armate (61 active la nivel mondial în 2024); manipularea informațiilor și interferența de către actori rău intenționați, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, slăbirea încrederii, a înțelegerii comune și a securității naționale; contracția spațiului civic, marcată de o creștere raportată de 48% a eforturilor de control sau restricționare a mass-media; violența persistentă împotriva jurnaliștilor într-un context în care 85% din asasinate rămân nepedepsite; fragilitatea economică tot mai mare a mass-media independente, legată de concentrarea a peste 54% din veniturile globale din publicitate în cadrul platformelor digitale; perturbări profunde ale ecosistemelor informaționale conduse de platformele digitale și inteligența artificială, 40% dintre utilizatori bazându-se deja pe inteligența artificială pentru a crea sau modifica conținut.
Aceste condiții în deteriorare au dus la o creștere estimată de 63% a autocenzurii din 2012, determinate de teama de represalii, hărțuire online, intimidare judiciară și presiune economică.
Starea globală a libertății presei este în prezent clasificată drept ‘situație dificilă’ pentru prima dată în istoria Indicelui de Libertate a Presei (World Press Freedom Index), calculat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF). Peste jumătate din țările lumii se încadrează acum în categoriile ‘dificile’ sau ‘foarte grave’ pentru libertatea presei. În 25 de ani, scorul mediu al tuturor celor 180 de țări și teritorii incluse în studiul World Press Freedom Index nu a fost niciodată atât de scăzut.
Din 2001, extinderea arsenalelor juridice din ce în ce mai restrictive – în special cele legate de politicile de securitate națională – a erodat constant dreptul la informație, chiar și în țările democratice. Indicatorul juridic al Indicelui a scăzut cel mai mult în ultimul an, un semn clar că jurnalismul este din ce în ce mai incriminat la nivel mondial. În America, situația a evoluat semnificativ, Statele Unite coborând șapte locuri, iar mai multe țări din America Latină alunecând mai adânc într-o spirală a violenței și represiunii, evidențiază https://rsf.org/.
Răspunsurile rămân fragmentate în domeniile politicilor, tehnologiei, securității și dezvoltării. Acolo unde jurnalismul independent slăbește, societățile devin mai expuse dezinformării, polarizării, manipulării și violenței, în special în mediile în care aproape o treime din populația lumii rămâne offline, limitând accesul echitabil la informațiile de interes public.
România beneficiază de un peisaj mediatic divers și relativ pluralist, remarcă RSF, oferind un teren fertil pentru investigații de interes public cu impact puternic. Însă, lipsa de transparență în ceea ce privește finanțarea mass-media – în special în ceea ce privește fondurile publice ale partidelor politice – și dificultățile de pe piață subminează fiabilitatea informațiilor și încrederea în mass-media, mai arată raportul organizației.
Ziua mondială a libertății presei (WPFD) 2026, cu tema ‘Modelarea unui viitor pașnic’, are loc într-un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare și pentru a alinia jurnalismul, tehnologia (inclusiv inteligența artificială) și actorii din domeniul drepturilor omului în jurul unor modalități practice de consolidare a ecosistemelor informaționale pentru viitor.
Găzduit la Lusaka, Zambia, alături de RightsCon2026, evenimentul WPFD 2026 (4-5 mai) reunește susținători ai libertății presei și comunități pentru drepturile digitale într-un moment în care granițele dintre jurnalism, tehnologie, spațiu civic și drepturile omului sunt din ce în ce mai împletite. Va permite schimbul de idei, soluții și abordări – inclusiv perspective sensibile la gen – între jurnaliști, susținători ai drepturilor digitale, tehnologi, factori de decizie politică, autorități de reglementare, organizații ale societății civile, mediul academic, cercetători, educatori, lideri de tineret și creatori de conținut. Această convergență oferă o platformă pentru a trece dincolo de diagnosticare către acțiuni coordonate.
Alegerea locului de desfășurare la Lusaka, evidențiază rolul central al Africii și al Sudului Global în modelarea trecutului și viitorului ecosistemelor informaționale, încă de la declarația de la Windhoek din 1991. Traiectoriile democratice ale Africii de Sud oferă un context semnificativ pentru a examina libertatea presei ca motor al păcii, dezvoltării economice și coeziunii sociale, explică pagina evenimentului – https://unesdoc.unesco.org/.
AGERPRES
