Marius Andruh, chimist, membru titular și vicepreședinte al Academiei Române, precum și președinte al Secției de Științe Chimice a Academiei Române, s-a născut la 15 iulie 1954, la Smeeni, județul Buzău.
În anul 1973 a absolvit Liceul „B. P. Hasdeu” din Buzău ca șef de promoție. În perioada studiilor liceale a participat la olimpiadele de chimie (premiul I la etapa națională în clasele a XI-a și a XII-a și premiul III la cea de a 5-a Olimpiadă Internațională de Chimie).
A absolvit în 1979, ca șef de promoție, Facultatea de Chimie a Universității din București, Secția Chimie Anorganică, conform biografiei de pe site-ul https://acad.ro/.
În anul 1988 a obținut titlul de doctor în chimie, cu o teză elaborată sub coordonarea acad. Maria Brezeanu. A urmat specializări post-doctorale la Paris (1991-1992) și la Gottingen, în calitate de bursier al Fundației „Alexander von Humboldt” (1992-1993).
După un stagiu de trei ani la IPRS-Băneasa (1979-1982), a lucrat la Institutul de Chimie Fizică din București (1982-1984).
Din 1984 și-a început cariera universitară în cadrul Catedrei de Chimie Anorganică a Facultății de Chimie de la Universitatea din București. Începând din 1996, este profesor la Facultatea de Chimie din cadrul Universității din București, iar în perioada 2003-2019 a fost șef de catedră.
În prezent, este profesor emerit în cadrul Departamentului de Chimie Anorganică, Organică, Biochimie și Cataliză din cadrul aceleiași facultăți, potrivit https://unibuc.ro/.
În perioada 1994-1996, a fost profesor asociat la Universitatea Quebec din Montreal. A fost „Visiting Professor” la: Universitatea din Bordeaux, Institut Universitaire de France (1998), Universitatea din Gottingen (2001), Universitatea din Brno (2001), Universitatea din Angers (2003, 2004, 2009), Universitatea „Pierre et Marie Curie” din Paris (2005), Universitatea din Jena (2006), Universitatea din Manchester (2006), Universitatea „Paul Sabatier” din Toulouse (2007), Universitatea „Louis Pasteur” din Strasbourg (2007, 2009), Universitatea din Valencia (2010), Universitatea Niteroi/Rio de Janeiro (2012, 2013, 2014). A susținut conferințe la universități din țară și din străinătate.
Din anul 2021, este directorul Institutului de Chimie Organică și Supramoleculară ‘C.D. Nenițescu’ al Academiei Române.
Este președinte al Comisiei Centrale a Olimpiadei Naționale de Chimie și coordonator al lotului olimpic.
Direcțiile sale de cercetare includ: chimie metalosupramoleculară; inginerie cristalină; magnetism molecular; combinații complexe; heteropolinucleare; sisteme moleculare și supramoleculare cu trei purtători de spin diferiți și materiale moleculare luminescente.
Opera sa însumează peste 300 de publicații și este coautor de manuale de chimie pentru gimnaziu și liceu. Este membru în comitetul editorial al revistelor: ‘Journal of Coordination Chemistry’, ‘Magnetochemistry’, ‘ChemistrySelect’, ‘Inorganica Chimica Acta’, ‘Inorganics’, ‘Chemistry’, ‘Chemistry Journal of Moldova’, precum și redactor-șef la ‘Revue Roumaine de Chimie’.
Membru corespondent, din 2001, al Academiei Române, a devenit în 2009 membru titular al înaltului for de cultură și știință. Din 2009 este președinte al Secției de Științe Chimice a Academiei Române, conform site-ului https://acad.ro/.
În 2022 a fost ales vicepreședinte al Academiei Române.
Este membru al Academia Europaea, Londra (2004), membru corespondent al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere, Paris (2004), membru al Academiei Europene de Științe (2010), membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei (2018), conform https://acad.ro.
A fost distins cu Ordinul Național pentru Merit în Grad de Cavaler (2008), i-au fost decernate Premiul „G. Spacu” al Academiei Române (1990), Distincția Gauss Professorship – Akademie der Wissenschaften zu Gottingen (2006), Diploma de onoare și medalia „G. Spacu” oferite de Societatea de Chimie din România, Medalia „Dr. C. I. Istrati” a Societății de Chimie din România, conform https://acad.ro/.
Este Doctor Honoris Causa al Universității de Vest din Timișoara (2013), al Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (2015), al Universității din Angers, Franța (2018), al Universității de Stat din Moldova, Chișinău (2019) și al Universității Politehnica București (2019).
În 2018 a devenit Cetățean de onoare al municipiului Buzău.
Marius Andruh: Îmi doresc ca Academia Română să își păstreze rolul pe care îl are în societatea românească
„E loc de progres întotdeauna, dar Academia Română are o tradiție lungă în spate – culturală, științifică. Este o instituție necesară – este cel mai înalt for de cultură și știință din țară – prin membrii ei, în primul rând, dar și prin institutele care se găsesc sub umbrela Academiei Române”, a spus Andruh, după alegerea sa în funcția de președinte al Academiei.
El s-a angajat să apere întotdeauna cercetarea fundamentală, dar și institutele economice și cele din zona științelor umaniste.
„La Academia Română este un spațiu al cercetării fundamentale. O să apăr întotdeauna cercetarea fundamentală, pentru că ea este o caracteristică a firii umane, care, scormonitoare, vrea să știe. În egală măsură avem institute economice, la ale căror rezultate politicienii ar trebui să se uite, să lucreze mai atent, să colaboreze mai bine – și acesta este unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus – și, neapărat, institutele din zona științelor umaniste, care sunt legate de identitatea noastră culturală. Nu uitați că regulile gramaticii se stabilesc în Academia Română și de către Academia Română”, a punctat academicianul.
Marius Andruh dorește să continue ceea ce a început în urmă cu patru ani, ca vicepreședinte al Academiei Române, amintind în acest sens „deschiderea Academiei către publicul larg”.
„Și asta se realizează în mai multe feluri. Deja sunt conferințele ținute de către membrii Academiei la Sala Dalles și unde vă invit să participați și apoi celelalte, care erau organizate de mine. Se cheamă ‘Ora de știință’, în care am invitat personalități care nu sunt membre ale Academiei Române. Ambele conferințe sunt organizate seara, tocmai pentru a fi accesibile publicului larg. Din păcate, sunt puțin cunoscute, pentru că lumea încă nu se uită pe site-ul Academiei să vadă toate conferințele și evenimentele care se organizează și care sunt dezbateri, sunt comemorări, sunt conferințe științifice, sunt conferințe privind folclorul, autenticitatea folclorului nostru. Toate secțiile, cele 14, au ceva de comunicat”, a spus Andruh.
El a precizat că anul trecut Academia Română a organizat 900 de evenimente, „toate pentru publicul larg, care își poate alege un domeniu sau altul”.
Referindu-se la proiectele de investiții, Marius Andruh a declarat că este ‘extrem de important’ să fie salvate ‘casele care sunt în patrimoniul național și al orașului’.
„Eu văd conducerea Academiei Române ca pe un efort de construcție. Președintele Academiei – și nu doar el singur, ci cu toți membrii Academiei – trebuie să fie constructor de proiecte culturale, dar și în cel mai propriu sens al cuvântului. Asta pentru că avem o avere mare, pe care am recuperat-o în stare foarte proastă, pentru că ni s-au luat averile în 1948 și am primit case în stare foarte proastă, dintre care unele de patrimoniu. Deci pentru mine este extrem, extrem de important să salvăm casele care sunt în patrimoniul național și al orașului. Am spus astăzi și o mai repet – aici nu este vorba de estetică, nu este vorba numai de imagine, aici este vorba de patrimoniul cultural al acestui oraș și de identitatea lui cultural”’, a arătat Andruh.
Președintele Academiei s-a declarat optimist în privința societății românești contemporane.
„Eu sunt un tip optimist. Și nu poți să fii tot timpul nemulțumit de societatea românească, de tânăra generație, de cum este școala acum. Trebuie să fii optimist. Ca să poți să servești țara trebuie să crezi în ceva, să crezi că se poate. Or, din punctul meu de vedere, societatea se poate corecta, bineînțeles, cu ajutorul Academiei Române, care are o autoritate morală. (…) Eu cred că societatea poate progresa și numai cu dragoste față de ea poți să faci ceva”, a transmis Marius Andruh.
AGERPRES
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul 
