În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care au colorat existența cenușie din comunism, notează https://www.cultura.ro/.
A fost supranumit ‘voievodul filmului românesc’ sau ‘olteanul care a dus ironia și complexitatea satului românesc pe scenele unde a interpretat personaje care ne-au rămas repere: Teatrul Național din Craiova, Teatrul Mic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedie și Teatrul Național din București’, potrivit sursei citate.
Actorii Amza Pellea (stg), Olga Tudorache (ctr.) şi regizorul Sergiu Nicolaescu (dr), într-o scenă din filmul ‘Mihai Viteazul’, Buftea, 11 martie 1970. Foto: (c) MIHAI ALEXE/Arhiva istorică AGERPRES
Amza Pellea a absolvit cursurile Colegiului Național ‘Nicolae Bălcescu’ (actualmente Carol I) din Craiova și apoi a urmat o școală electrotehnică, conform biografiei publicate pe https://www.radioromaniacultural.ro/.
Admis la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică (IATC), el a fost unul dintre reprezentanții Promoției de Aur a teatrului românesc, absolvind în 1956. A fost, apoi, profesor la IATC (1974-1983).
Pe scena Teatrului Național din Craiova a susținut, în perioada stagiaturii (1957-1959), 14 roluri în spectacole precum ‘Ce înseamnă să fii onest’ de Oscar Wilde, ‘Ani de pribegie’ de Aleksei Arbuzov, ‘Tudor din Vladimiri’ de Mihnea Gheorghiu, ‘Tragedia optimistă’ de Vsevolod Visnevski, ‘Gâlcevile din Chioggia’ de Carlo Goldoni, ‘Hamlet’ de Shakespeare, ‘Ecaterina Teodoroiu’ de Nicolae Tăutu, ‘Soldatul Svejk’ de Jaroslav Hasek, ‘Fântâna turmelor’ de Lope de Vega.
În perioada 22 martie 1973 – 24 septembrie 1974, Amza Pellea a fost director al Teatrului Național din Craiova.
La Teatrul de Comedie a creat personaje ca Brettschneider (‘Svejk în al doilea război mondial’ de Brecht – 1962), Pietro (‘Umbra’ de E. Svart – 1963), Manole (‘Somnoroasa aventură’ de Teodor Mazilu – 1964), Subcomisarul (‘Capul de rățoi’ de G. Ciprian – 1966), Platonov (‘Un Hamlet de provincie’ de Cehov – 1967), Voievodul Basarab (‘Croitorii cei mari din Valahia’ de Al.T. Popescu – 1969), Noah (‘Arca bunei speranțe’ de I.D. Sârbu – 1970), Hrisanide (‘Interesul general’ de Aurel Baranga – 1972), Hickok (‘Buffalo Bill și indienii’ de A. Kopit – 1973).
Teatrul Național din București l-a distribuit pe Amza Pellea în roluri memorabile – Petre Dinoiu (‘Comoara din deal’ de Corneliu Marcu – 1977) sau Vlad Țepeș (‘A treia țeapă’ de Marin Sorescu – 1979).
Ultimul rol creat la teatru a fost pe scena Teatrului de Comedie – personajul bătrânului moșier Muromski din ‘Procesul’, de Suhovo-Kobilin, în regia lui Gheorghe Harag (1983).
Din bogata filmografie a lui Amza Pellea amintim: ‘Setea’ (1960), ‘Darclee’ (1961), ‘Tudor’ (1963), ‘Pisica de mare’ (1964), ‘Camera albă’ (1965), ‘Neamul Șoimăreștilor (1965), ‘Răscoala’ (1965), ‘Haiducii’ (1966), ‘Dacii’ (1967), ‘Columna’ (1968), ‘Războiul domnițelor’ (1969), ‘Mihai Viteazul’ (1971), ‘Atunci i-am condamnat pe toți la moarte’ (1972), ‘Puterea și adevărul’ (1972), ‘Ultimul cartuș’ (1973), ‘Nemuritorii’ (1974), ‘Un august în flăcări’ (1974), ‘Porțile albastre ale orașului’ (1974), ‘Un comisar acuză’ (1974), ‘Stejar – extremă urgență’ (1974), ‘Cantemir’ (1975), ‘Tată de duminică’ (1975), ‘Osânda’ (1976), ‘Tufă de Veneția’ (1977), ‘Împușcături sub clar de lună’ (1977), ‘Accident’ (1977), ‘Eu, tu, și… Ovidiu’ (1978), ‘Pentru patrie’ (1978), ‘Revanșa’ (1978),’Ecaterina Teodoroiu’ (1978), ‘Nea Mărin miliardar’ (1979), ‘Duios Anastasia trecea’ (1980), ‘Casa dintre câmpuri’ (1980), ‘Șantaj’ (1981), ‘Capcana mercenarilor’ (1981), ‘Rămân cu tine’ (1982), ‘Cucerirea Angliei’ (1982), ‘Imposibila iubire’ (1983).
A jucat multe roluri în piese la teatru radiofonic și a realizat memorabile scenete umoristice în emisiuni de televiziune, cele mai cunoscute fiind cele în care interpreta rolul personajului Nea Mărin.
‘Creat în întregime de Amza Pellea, Nea Mărin este opera unui excelent actor și fin observator al psihologiei omenești’, spunea, în 1979, criticul și istoricul literar Ov. S. Crohmălniceanu, despre personajul devenit un adevărat erou național. Încă de la primele apariții ale personajului Nea Mărin, românii au fost șocați și i-au trimis telegrame actorului Amza Pellea, în care spuneau: ‘Dumneata, care ai jucat Mihai Viteazul, te apuci să spui povești, cu întâmplări de la țară, la televizor?’, povestea Amza Pellea într-un interviu-eveniment în 1981, amintește www.tvr.ro. Tot el dezvăluia și că Nea Mărin a ajuns prima oară la radio, acolo unde un fost coleg i-a facilitat lansarea la public. Personajul Nea Mărin a fost inspirat de un unchi de-al marelui actor, ca un omagiu adus dispariției acestuia pe front. Amza Pellea a conturat tabloul lui Nea Mărin întocmai după personalitatea unchiului său, iar multe dintre glumele inserate în scenetele sale au fost capturate din călătoriile cu trenul, când actorul se deplasa pe ruta București-Craiova.
Popularitatea lui Nea Mărin a fost atât de mare, încât filmul lui Sergiu Nicolaescu, ‘Nea Mărin miliardar’, care a avut premiera la 5 februarie 1979, a devenit cea mai populară peliculă românească din toate timpurile, potrivit paginii Televiziunii Române.
Casa memorială a actorului Amza Pellea, Băileşti, jud.Dolj, 31.08.2008
Foto: (c) MARIA CRĂCIUN/Arhiva istorică AGERPRES
În 1958 a cunoscut-o, la Craiova, pe Domnica Policrat, cu care s-a căsătorit. La 29 ianuarie 1962, s-a născut fiica lor, Oana Pellea.
Marele actor a încetat din viață pe 12 decembrie 1983, la București, la vârsta de doar 52 de ani.
În 2008, la împlinirea a 25 de ani de la moartea actorului, a fost inaugurată, la Băilești, Casa memorială ‘Amza Pellea’, în fosta locuință a actorului, construită în anul 1908. Pe 7 aprilie 2024, Casa Memorială din Băilești și-a redeschis porțile pentru vizitatori, după renovarea realizată în 2023. În clădire pot fi văzute expoziții care includ atât obiecte personale ale actorului, afișe de filme, o colecție cu arme-recuzită, precum și premiul obținut la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul din ‘Osânda’, Clacheta de Aur acordată post mortem lui Amza Pellea de Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film din România în 1998 și medalia ‘Jubileul promoției de aur a teatrului românesc 1956-2006’.
În aprilie 2011, cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la nașterea actorului, Amza Pellea a primit o stea, in memoriam, în Piața Timpului – spațiul bucureștean dedicat marilor valori ale filmului și scenei românești.
Actorul Amza Pellea primeşte o stea în memoriam pe Walk Of Fame din Piaţa Timpului, cu ocazia comemorării a 80 ani de la naşterea sa, Bucureşti, 7 arilie 2011.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Prima ediție a Festivalului Național de Teatru l„Amza Pellea” a avut loc în perioada 7-13 aprilie 2025, la Casa de Cultură din Băilești. Din distribuția spectacolului de debut al evenimentului a făcut parte chiar fiica maestrului, actrița Oana Pellea.
AGERPRES
***Explicaţie foto din deschidere: Actorul Amza Pellea în piesa de teatru ’12 oameni furioşi’, montată pe scena Teatrului de Comedie, 23 decembrie 1977.
