Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), în parteneriat cu Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, au realizat și au lansat online filmul „Comunități românești din nordul Maramureșului”, dedicat românilor din Dreapta Tisei.
Filmul regizat și narat de Dragoș Burghelia, președintele FCRCHM, editat și montat de Răzvan Pop și produs de RP Media Production, prezintă o perspectivă asupra identității culturale și a vieții cotidiene a românilor din această zonă, se menționează în comunicatul de presă transmis către Mesagrul de Covasna.
Documentarul a fost realizat în contextul simbolic al celebrării Unirii Basarabiei cu România (27 martie 1918). Acesta aduce în prim-plan istoria și prezentul comunităților românești din Nordul Maramureșului, dincolo de granițele actuale ale României, acolo unde limba, credința și obiceiurile străbune continuă să dăinuie, se arată în comunict.
„Nordul Maramureșului rămâne o palmă de pământ unde istoria s-a scris cu dârzenie. Această lansare este doar un pas dintr-un proiect mai amplu prin care ne propunem să readucem în atenția publicului românesc frații noștri din afara granițelor”, a declarat Dragoș Burghelia.
Potrivit acestuia, din punct de vedere sociologic documentarul depășește sfera narativă, constituind un veritabil studiu de teren. Valoarea sa rezidă în utilizarea metodei interviului calitativ, transformând mărturiile individuale în date esențiale despre memoria colectivă.
„Prin documentarea directă a experiențelor de viață, filmul surprinde mecanismele de rezistență culturală și modul în care identitatea românească este transmisă noilor generații, oferind o perspectivă autentică asupra dinamicii comunităților sub presiunea timpului”, a precizat Dragoș Burghelia.
Românii din Maramureșul istoric (Transcarpatia) nu au fost cuprinși între granițele României Mari, chiar dacă, în 1918 și 1919, populația majoritar românească și cea ruteană din această regiune s-au pronunțat pentru aderarea ținutului la România Mare.
Marile puteri reunite la Conferința de Pace de la Paris (1920) au acordat României doar partea sudică a Maramureșului, delimitată la nord de râul Tisa, potrivit basilica.ro.
„Vă invităm să descoperiți o poveste despre rădăcini, memorie și suflet românesc. Călătoria pentru recuperarea memoriei continuă! ”, se mai arată în comunicatul FCRCHM.
mesageruldecovasna.ro
Foto credit: RP Media Production
