Ne apropiem cu paşi repezi de Marele eveniment al Creștinătății – Învierea Domnului, care se va cinsti pe 12 aprilie 2026. Dar după stăvechea datină străbună, în ultima duminică din lungul Post ce a precedat Paştele Ortodox are loc cinstirea Intrării Domnului Iisus Hristos în Ierusalim, numită şi ziua de Florii sau Duminica Stâlparilor. Este primul Praznic Împărătesc cu dată variabilă ce se schimbă anual, şi care se derulează sub semnul ramurilor de salcie abia înverzite.
În multe icoane apare ilustrat într-un mod sugestiv momentul Intrării în Cetate a Mântuitorului călare pe un asin alb, aclamat de mulţime, care i-a aşezat în cale flori, ramuri de finic, palmier şi de măslin. Este singurul moment din existenţa-i pământească în care Iisus a acceptat să fie aclamat ca Împărat.
În aceste zile de primăvară destul de întârziată, creguţele plăpânde ale sălciilor reprezintă simbolul renaşterii naturii la viaţă. Tocmai din acest motiv sunt aduse în duminca Floriilor spre a fi sfinţite la biserică, iar mai apoi luate acasă şi puse la icoană, la uşi, reprezentând o protecţie magică a credincioşilor, contribuind la alungarea duhurilor rele. Acum este vremea în care îşi face apariţia (potrivit mitologiei populare) şi Zeiţa Primăverii, care ocroteşte natura, oamenii şi necuvântătoarele.
În toate aşezările unde trăiește populaţie ortodoxă, de Florii oamenii vor merge duminică-dimineaţa la biserică, ducând crenguțe de salcie spre a fi sfinţite. Apoi vor fi luate acasă, aşezându-le lângă icoane, pe la geamuri, la uşi sau la porţi, fiind aducătoare de noroc. Cele vechi abia acum se aruncă, undeva în pădure.
În prealabil credincioşii au mers la mormintele familiei spre a le curăţa de buruieni, a planta flori şi a le îngriji. În Duminica Floriilor se anină de cruci ramurele de salcie prinse într-un cerc.
La semnificaţia veche de reînviere a naturii, s-au adăugat de-a lungul vremii obiceiuri ce ţin de venerarea celor dispăruţi. Există obiceiul ca gospodinele să pregătească anumite bunătăţi de Post, pe care să le ofere de pomană celor sărmani – „Moşii de Florii”- ca să nu păţească şi ei precum mama lui Lazăr, ce a murit de dorul…plăcintelor.
Este un obicei creştinesc de a se face pomeni, pentru odihna sufletească a celor care au trecut în lumea de dincolo.
Nume de flori
Dintr-o lungă listă a prenumelor femeilor şi bărbaţilor ce poartă nume de flori amintim în cele ce urmează următoarele, scrise în ordine alfabetică: Anemona, Brânduşa, Camelia, Codruţa, Crăiţa, Crina, Crizantema, Delia, Floarea, Florica, Florentina, Florina, Garofiţa, Garofina, Gherghina, Iris, Lăcrămioara, Margareta, Micşunica, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Trandafira, Violeta, Viorica, Zambila, precum şi Codrin, Codruţ, Crin, Florin, Florentin, Laurian, Laurenţiu, Ghiocel, Mugurel, Narcis, Viorel.
Tuturor sărbătoriţilor le urăm zile senine, sănătate, bucurii şi tradiţionalul „La mulţi ani!”
„Dezlegare la peşte“
Duminică va fi o zi deosebită pentru persoanele ce au ţinut Post, fiind a doua „Dezlegare la peşte“. Prima a avut loc de Buna Vestire, acum permiţându-se savurarea unei alte mese alcătuită din această delicatesă, ba chiar degustarea unui pahar de vin. Imediat urmează o perioadă de asceză, Săptămâna Patimiilor, iar în Vinerea Mare se ţine post negru.
Peştele constituie după cum se ştie un simbol hristic, Mântuitorul având poftă să deguste în ziua memorabiliă când a intrat în Ierusalim o bucăţică de peşte. Referindu-se la Post, Sfântul Ioan Gură de Aur a spus că această practică de curăţire spirituală şi trupească este binevenită, fiindcă „potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul, îl înalţă“.
Cum va fi vremea?
Şi astăzi oamenii satului spun că aşa cum va fi vremea în Duminica Floriilor, tot la fel o să fie de Paști. Anul acesta meteorolgii au prognozat un timp instabil, cu temperaturi moderate. În credinţa populară, de vor cânta broaştele de Florii, vara care va urma o să fie o lungă şi frumoasă. Oricum va fi însă în natură, în suftet trebuie să avem linişte, pace, să nutrim gânduri curate, spre a întâmpină marea Sărbătoare a Învierii Domnului cu inima deschisă şi cugetul senin.
Horia C. Deliu
