Știţi cum arăta Facebook-ul acum 400 de ani? Puteţi afla vizitând castelul Daniel din localitatea covăsneană Tălişoara, unde o serie de fresce murale găsite în timpul lucrărilor de restaurare ne dezvăluie detalii din viaţa aristocraţiei de atunci. Aceste picturi sunt, practic, „reţeaua socială” a vremurilor trecute, modul în care nobilii împărtăşeau poveşti, relaţii şi evenimente importante din viaţa lor, spune proprietara castelului, Lilla Racz.
Castelul Daniel, construit în prima jumătate a secolului al XVII-lea, a fost cumpărat în urmă cu aproape zece ani de către doi tineri, care au lăsat în urmă Bucureştiul şi cariera corporatistă şi au venit la Tălişoara pentru a readuce la viaţă bătrânul castel şi a-i reda strălucirea de altădată.
Castelul avea să le rezerve noilor proprietari numeroase surprize. În timpul lucrărilor de restaurare, aici a fost descoperită o cameră secretă, al cărei mister nu a fost elucidat nici în ziua de azi, dar şi mai multe picturi murale, care stau la baza unei expoziţii permanente amenajate în muzeul clădirii.
„Vă povestesc puţin despre picturile murale şi după aceea vă las să descoperiţi poveştile în expoziţie. Practic, noi spunem, pe jumătate pe glumă, că aici la Tălişoara am descoperit Facebook-ul secolului al XVII-lea, fiindcă aşa cum la noi în familie, când se întâmplă un eveniment important, facem poze şi postăm pe wall-ul de Facebook, cu acelaşi scop reprezentaţional, membrii familiei Daniel au cerut ca pereţii foştii săli de baluri, de întruniri, să fie pictate de jur-împrejur cu cele mai importante scene din ascensiunea socială şi politică a familiei, astfel ca lumea care soseşte aici la baluri, la întruniri, să vadă că are de a face cu o familie de un rang nobil înalt. Şi în expoziţie o să găsim reproduse trei din aceste scenete, pe care aveţi ocazia să le vedeţi în original pe pereţii castelului, printre care un ospăţ al principelui Bethlen Gabor, principele Transilvaniei care a fost oaspetele Danielilor şi, desigur, că evenimentul a ajuns pe acest Hall of Fame al familiei. Veţi putea descoperi multe dintre obiceiurile epocii, despre cum se ţineau astfel de ospăţuri, dansuri şi aşa mai departe. De exemplu, veţi vedea că, pe vremuri, fiecare avea asupra lui cuţitul propriu şi pe masă exista o singură furculiţă care era dată de jur-împrejur. Alte vremuri, alte obiceiuri!”, a declarat Lilla Racz.
Picturile murale destăinuie şi alte episoade din viaţa familiei Daniel; una dintre ele, spre exemplu, îl prezintă pe întemeietorul domeniului, Daniel Janos, în calitate de maestru de ceremonii la nunta principelui Sigismund Rakoczi.
De altfel, chiar el a fost cel care a avut misiunea de a-i găsi principelui soţia potrivită. Mireasa trebuia să aibă avere, origine nobilă, să fie educată şi „nici ochiului să nu-i fie neplăcută”. Prima nuntă a avut loc în Germania, la familia miresei, dar fără mire, înainte ca cei doi să se cunoască personal.
Lilla Racz a declarat, pentru AGERPRES, că mai sunt şi alte poveşti interesante pictate pe pereţii acestui castel, care aşteaptă să fie descoperite de oaspeţi.
Turiştii care vin în judeţul Covasna pot vizita nu numai castelul Daniel, ci şi alte atracţii, cum ar fi atelierul de fier forjat al lui Nagy Gyorgy din Tălişoara sau atelierul familiei Suto din localitatea Vârghiş, care pictează mobilier de 15 generaţii.
În familia Suto, arborele genealogic e aşezat în camera principală, la loc de mare cinste şi nici nu-i de mirare, pentru că nu mulţi oameni se pot mândri că îşi cunosc strămoşii până la a cincisprezecea generaţie.
Primii membri ai familiei au venit la Vârghiş din Cristuru Secuiesc în anul 1568, chemaţi să facă mobilier pentru castelul Daniel. Aşa s-a născut o întreagă dinastie de meşteşugari, al cărei nume a depăşit demult hotarele ţării, spune Suto Istvan, cel de-al 15-lea descendent.
Timpul a trecut şi peste casa familiei Suto, dar camera din faţă e păstrată exact aşa cum era pe vremuri: cu patul plin de perne, cu blide pe pereţi, colţare şi lăzi de zestre pictate manual. Printre cele mai interesante piese se numără un „frigider” inedit, montat, conform tradiţiei, în peretele nordic al casei.
În casa familiei Suto am auzit pentru prima dată povestea „scaunelor vorbitoare”, care erau nelipsite din casele secuilor din zonă şi ocupau, pe vremuri, chiar mijlocul odăii, pentru că exprimau starea de spirit a familiei.
Suto Istvan a declarat, pentru AGERPRES, că scaunele simbolizează bărbatul şi femeia, iar dacă spătarele erau orientate unul către altul, înseamnă că în casă era pace şi armonie, dar dacă erau puse invers, înseamnă că era ceartă. Astfel, toţi cei care cunoşteau mesajele „scaunelor vorbitoare” aveau grijă ca imediat ce treceau pragul casei, să se uite la acestea, pentru a şti dacă au nimerit sau nu într-un moment potrivit.
Cei care vizitează atelierul şi muzeul familiei Suto din Vârghiş pot afla lucruri interesante şi despre alte obiceiuri ale locului, cum ar fi agăţarea cizmelor de grindă şi nu oriunde, ci lângă pălărie. E o noimă şi în povestea asta: agăţate de grindă se uscau şi se păstrau mai bine, dar aminteau, dacă mai era cazul, cine este stăpânul casei, dar şi că acesta e acasă.
În judeţul Covasna există şi alte ateliere şi meşteşugari care duc tradiţia mai departe, cum ar fi turtari, dogari, olari, ţesători, sculptori în lemn sau cioplitori în piatră.
De altfel, muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc, care prezintă istoria urbei începând cu anii 1400, alocă un spaţiu considerabil meşteşugarilor de odinioară, care aveau obiceiurile şi secretele lor.
Spre exemplu, cizmarii de altădată făceau cizmele pe un singur picior, iar acestea trebuiau „rotite” zilnic, adică schimbate stângul cu dreptul ca să se tocească uniform. Localnicii spun, mai în glumă, mai în serios, că dacă omul avea tocurile cizmelor tocite inegal, însemna că ori a fost „abţiguit” ori prea obosit ca să le mai învârtă.
Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului Covasna a lansat recent o hartă turistică digitală a judeţului, care oferă acces rapid la peste 130 de obiective şi destinaţii, respectiv atracţii naturale, băi şi centre de wellness, trasee, monumente, muzee, conace şi castele.
Directoarea asociaţiei, Deak Gyongyver, a declarat, pentru AGERPRES, că harta este disponibilă gratuit online şi facilitează planificarea călătoriilor şi descoperirea unor destinaţii cunoscute sau mai puţin cunoscute din judeţul Covasna.
