Cunoscut şi respectat de către toţi credincioşii, constituind o perioadă de reculegere şi reţinere ce precede Sfintele Sărbători Pascale, Postul Mare este cel mai lung şi mai sever de peste an şi durează nu mai puţin de şapte săptămâni. El începe luni, 3 martie 2025 , şi se încheie sâmbătă, pe 19 aprilie.
Potrivit calendarului ortodox Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului Iisus Hristos și este cel mai aspru dintre toate cele patru perioade similare importante din an. Oamenii mai numesc cu respect acest interval sacru şi Postul cel Mare sau „Al Patruzecimii” (Quadragesima), el întinzându-se pe durata a patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Postul adevărat trebuie să fie atât sufletesc cât şi trupesc. El se referă de la abţinerea parţială sau totală în scop religios-moral de la consumul unor alimente şi băuturi alcoolice. Această reţinere alimentară nu este însă primordială faţă de abstinenţa ce vizează pofte lumeşti, patimi, fapte, gânduri necurate. Acest răstimp aparte din viaţa închinătorilor este de origine divină, fiind practicat din timpuri imemoriale şi întâlnit la toate religiile importante.
De astăzi, 3 martie, credincioşii intră într-o perioadă mai lungă de cumpătare şi restricţii alimentare şi de altă natură. „Potoleşte trupul, înfrânează poftele cele nesăturate, curăţeşte şi înaripează sufletul şi îl înalţă”, preciza cu înţelepciune în îndemnurile sale vestitul Ioan Gură de Aur.
De fapt, dacă ne gândim bine, reţinerea de la ingurgitarea unor produse alimentare în exces, renunţarea la consumul de băuri alcoolice, într-un cuvânt abstinenţa din toate punctele de vedere nu fac decât bine organismului, multe persoane (mai ales de sex feminin) aştepând sî înceapă acest interval sacru de curăţire trupească şi reînnoire spirituală.
Înţeleptul părinte Arsenie Boca spunea: ,,Rostul Postului este înfrânarea patimilor şi subţierea minţii pentru a spori în noi Duhul Sfânt, care ne descoperă căile Mântuirii. Postul ne ajută să înţelegem rosturile mai mari pe care le are Dumnezeu cu Omul. El este un… toiag de drum prin această viaţă cu trup pieritor, spre veacul viitor, spre Împărăţia lui Dumnezeu.”
În zilele noastre unii concetăţeni care mai rar se duc la biserică socotesc că perioada ce urmează reprezintă în mod simplist doar un regim alimentar forţat, bun la…slăbit, un fel de dietă generalizată,
Până la urmă, nu-i rău nici aşa dacă priveşti simplist lucurile, decât nimic. Este însă greșit să se exagereze importanţa ascetismului alimentar, punându-l pe primul plan în detrimentul obligaţiilor duhovniceşti. Da, este bine să ne curăţim trupul prin renunţarea la excese gastronomice şi bahice, abandonând (măcat temporar) viciile. Numai că prioritare ar trebui să devină de acum înainte normele spirituale, pocăinţa, rugăciunile.
Măcar până la Sfintele Paşti credincioşii au datoria să renunţe la meschinări, răutăţi, intrigi, discuţii, conflicte, bârfe şi neînţelegeri cu rudele, vecinii, colegii, semenii.
Scopul Postului este armonizarea fiinţei noastre întru materie şi spirit, urmând ca ambele să se afle într-un echilibru stabil. Ascetismul nu trebuie în nici un caz forţat, impus din afară. Este bine să constituie un act firesc, natural. Treptat vom ajunge la un nivel superior de înţelegere a esenţei vieţii, de conştientizare a propriei fiinţe. Este important ca măcar o lună şi jumătate să ne abţinem de la fapte rele, de la rostire unor injurii, de a jigni.
Prin Post ne putem purifica, devenid mai toleranţi, mai îngăduitori cu cei apropiaţi, cu ceilalţi oameni.
Vă dorim un Post cât mai uşor!
Horia C. Deliu
