Începutul lunii martie este de neconceput fără tradiţionalele mărţişoare şi bucheţele de ghiocei. Mergând pe firul frumoaselor datini româneşti, să evocăm în acest context și personajul legendar care a generat multe obiceiuri specifice perioadei: Zilele Babei Dochia, cu cojoacele sale generatoare de vreme schimbătoare.
Multă lume a auzit de legenda personajului numit Baba Dochia, ba chiar sunt mai multe versiuni ale acestei povestirii cu caracter fantastic, ele diferind de la o zonă la alta. Una din variante ar proveni încă de pe vremea dacilor, bătrâna fiind reprezentată drept o Zeitate agrară, ce vestea sosirea primăverii. Se vorbeşte, de asemenea, despre mitul Dochiei ca provenind din Calendarul bizantin, care pe 1 martie celebrează Sfânta Martiră Evdokia.
Și subsemnatul a întâlnit de-a lungul anilor în unele aşezări rurale româneşti, unde păstoritul se află la loc de cinste, diferite povestiri despre isprăvile Babei Dochia.
În principiu ste vorba aventura urcuşului la munte a băciţei Dochia în intervalul 1-9 martie, numit în popor Babele. În acest răstimp se împlineşte destinul tragic al ursuzei femei, căreia nimic nu îi era pe plac şi nimeni nu-i intra în voie.
În prima zi din martie ea suie povârnişul unui munte înalt împreună cu turma sa de oi, crezând că deja au sosit primele semne ale primăveri. Vremea se ameliorase brusc după o iarnă lungă. Îşi luase cu ea din obişnuinţă nu mai puţin de …nouă cojoace, temându-se că sus pe munte este încă frig. Urcând cu greu s-a încălzit şi a început să-şi lepede în fiecare zi câte un suman.
Ajunsă cu chiu cu vai în vârf vârf, s-a trezit în cea de-a noua zi doar cu o bundă subțire pe ea, când dintr-o dată a revenit frigul şi a început să ningă abundent. Peste noapte s-a lăsat un ger năprazinic şi Baba Dochia a îngheţat împreună cu oile, tranformându-se în …stane de piatră.
Relicve au rămas până în prezent, în Munţii Ceahlău existând o aglomerare de stânci ce se aseamnă cu respectivul personaj şi mioarele sale împietrite…
Alegerea „babelor”…
Unul dintre obiceiurile populare foarte îndrăgite, păstrate până în ziua de azi, vizează alegerea în acest interval a unei aşa-zise „babe”. Adică o zi anume între 1-9 martie. Tradiţia spune că după cum va fi vremea în ziua aleasă, aşa va fi şi norocul persoanei respective în acel an. Mulţi oameni de la ţară obişnuiesc să prognozeze vremea pentru cele patru anotimpuri în funcţie de capriciile meteo ale acestor „babe”.
Mulți concetățeni își alege în aceste zile până de Sfinţii Mucenici, pe 9 martie, câte o zi anume, drept „babă” a lor. După cum se va prezenta atmosfera în ziua cu pricina (senină ori neguroasă) va fi şi stare de spirt în lunile următoare a persoanei respective.
Horia C. Deliu