1 Martie este ziua ce vesteşte sosirea primăverii calendaristice, iar cea astronomică vine de Echinocţiu, pe 20 martie. Este momentul când apar în scenă mărţişoarele, care însoțite de ghiocei și alte flori sunt oferite cu drag mamelor, soţiilor, surorilor, iubitelor, colegelor.
Mărțișorul face parte în prezent din patrimoniul UNESCO. La data de 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial a votat înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie (așa-numitul Mărțişor) – dosar multinațional coordonat de România și elaborat împreună cu Republica Moldova, Macedonia de Nord și Bulgaria.
În vechiul Zodiac Românesc a treia lună din an se numea Mărţişor, ca un omagiu adus celui mai frumos anotimp, denumire ce se spune că ar dăinui încă de pe vremea dacilor. Mentionăm ca la geto-daci Anul Nou începea în mod curios la 1 martie. Calendarul popular avea pe atunci doar două anotimpuri: iarna şi vara. Mărtişorul era un talisman menit sa aducă noroc, oferit împreună cu urările de bine, sănătate şi bucurie.
Încă din vechime fetele şi femeile purtau drept podoabe felurite monezi de bronz (mai rar de aur şi argint, doar cele înstărite), alături de mici figurine din lut, legate cu un şnur de lână format din două fire împletite de culoare alb şi roşu. Cercetări arheologice efectuate la noi în ţară au scos la iveală mici obiecte asemănătoare cu mărțișoarele având o vechime de cca. 8.000 an!!! Erau nişte talismane vopsite în alb și roșu ce se legau la gât, existând superstiția că deţineau puteri magice, aducând norocul şi sănătatea.
Nu doar românii oferă mărţişoare, ci şi unii dintre vecinii noştri de rit ortodox. Am întâlnit obiceiuri similare în pragul primăverii atât în Republica Moldova, cât şi în Bulgaria. Cele două culori reprezintă simboluri încărcate de substanţă: albul însemna divinitatea, roşul – iubirea.
Simbolistica abordată în popor se referă, de regulă, la teme clasice legate de noroc şi prosperitate, precum trifoiul cu patru foi, mici potcoave, coşari, dar şi inimioare. Aceste daruri specifice, nu au o valoare materială deosebită, având însă încărcătură afectivă. Ele se poartă în prezent numai o zi, cel mult două, ce pe nişte fetişuri, deşi conform tradiţiei străbune ar trebui etalate …o lună de zile.
În zilele noastre mărţişoarele sunt purtate pe piept sau la încheietura mâinii doar de reprezentantele sexului frumos, deși odinioară în anumite zone ale ţării şi copiii se mândreau cu ele, ba chiar şi unii bărbaţi!
Martenitsa, Martisor in female hands against the background of a bouquet of pink tulips on a wooden table top view
Înainte vreme ritualul impunea ca fetele să poarte mărțişorul dăruit de alesul inimii la gât în primele 12 zile, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr şi să-l păstreze până la sosirea primelor berze. La acel moment fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, fapt ce contribuia la sporul recoltelor şi sănătatea familiei.
…Vă urăm de 1 Martie o primăvară frumoasă!
Horia C. Deliu
