În 20 februarie 2025, profesorul univ. dr., publicistul, poetul și Omul de spirit românesc Ion Ciurea-Weidner, născut într-o vrednică familie de români din Covasna, împlinește venerabila vârstă de 85 de ani.
După terminarea studiilor liceale la Sighişoara (în orașul Covasna, nu exista învățământ liceal în limba română), absolvă Facultatea de Istorie-Filosofie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1963). Reţinut în învăţământul superior (catedra de Ştiinţe Sociale), parcurge treptele ierarhiei didactice universitare, obţinând şi titlul de doctor în Filosofie. În 1980, se refugiază în străinătate, blamând, prin gestul său, ideologia comunistă şi regimul totalitar ceauşist. Din 1983, lucrează ca redactor la postul de radio „Deutsche Welle” din Köln (Germania). Comentariile sale politice pertinente, echilibrate, trădează, dincolo de ascuţimile criticii, grija pentru destinul ţării de origine. După 1989, revine la Covasna, de unde, anual, face naveta Covasna-Köln.
Împreună cu regretata sa soție, prof. univ. dr. Rodica Weidner-Ciurea, iar, după trecerea ei la cele veșnice, cu distinsa doamnă profesor univ. dr., publicist, scriitor și cercetător Catinca Agache, s-a integrat în activitatea cultural-științifică desfășurată de instituțiile și asociațiile românești din județele Covasna și Harghita, singurele județe din România în care românii sunt numeric minoritari.
A participat la manifestările cultural-științifice organizate în Arcul Intracarpatic, captivând, de fiecare dată, auditoriul cu viziunea echilibrată, profundă, riguroasă şi de largă perspectivă asupra principalelor probleme cu care se confruntă ţările europene.
În toți acești ani, sociologul și analistul vieții publice românești, Ion Ciurea-Weidner, și-a găsit timp atât pentru reflecţie şi analiza unor tendinţe în evoluţia societăţii contemporane, cât şi pentru creaţia poetică. După decembrie 1989, la Editura „Junimea” din Iaşi, i-au apărut volumele de poezie „Căutări” şi „Nelinişti”, iar, la „Orientul Latin” din Braşov, „Zbor între milenii”.
Legătura permanentă cu meleagurile natale i-a permis să cunoască şi să aprecieze, să sprijine eforturile asociaţiilor culturale româneşti, care urmăresc păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale. „Noi nu trebuie să luptăm împotriva cuiva, ci să ne afirmăm propriile valori!”.
Cu prestigiul şi autoritatea sa, a susţinut, inclusiv financiar, activitatea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe și a Centrului European de Studii Covasna-Harghita. A apreciat preocupările celor două centre, „de a impune în conştiinţa viitorimii, prezenţa durabilă a etnicilor noştri, în confruntarea civilizaţiilor în curbura intracarpatică, prezenţa care, dacă nu este «catalogată» prin performanţele sale de vârf, trece în uitare (şi negare!), cum s-a întâmplat, din păcate, cu istoria noastră în atâtea secvenţe ale ei”.
Așa stând lucrurile, considerăm că cel mai frumos și potrivit omagiu pe care îl putem aduce, cu acest prilej aniversar, este să redăm selectiv fragmente din scrierile sale referitoare la evoluțiile din societatea românească contemporană, în strânsă corelație cu cele din Europa și de pe tot mapamondul. Bineînțeles că nu lipsesc referirile la situația din spațiul multietnic și pluriconfesional al județelor Covasna și Harghita.
„Integrarea europeană – aprecia domnia sa, la o dezbatere organizată la Sfântu Gheorghe, în anul 2000 – este o strategie a modelării viitorului pe un spaţiu multietnic, construit prin corelarea ţărilor occidentale; este un răspuns la provocările unor factori obiectivi şi subiectivi… Pentru România, integrarea europeană este o provocare, o şansă. În acest scop, ţara trebuie să iasă în întâmpinare cu specialişti de înaltă calitate profesională şi buni patrioţi. Să realizeze o competiţie a interesului naţional cu cel internaţional. Guvernele care vor şti să ofere argumente proprii raţionale, eficiente, vor asigura integrarea mai rapidă a României în comunitatea ţărilor dezvoltate… În competiţia ce se iscă în vederea integrării europene, se ivesc, din păcate – după cum se observă chiar în zona în care ne aflam – şi manifestări şi tendinţe maligne, străine spiritului acestui generos concept. Între acestea, tendinţele de enclavizare şi izolaţionism etnic, cu marginalizarea şi desconsiderarea pe alocuri a etnicilor minoritari români – sunt cele mai răspândite şi periculoase, ele contravenind fundamental integrării europene, care înseamnă, dimpotrivă, deschidere, toleranţă, cooperare, precum şi abandonarea definitivă a naţionalismului agresiv, xenofobiei, şovinismului, iredentismului, antisemitismului etc.”
În conferința cu tema „Impactul paradoxurilor informaționale în era digitalizării asupra dinamicii sociale, prezentată la Universitatea de la Izvorul Mureșului, în 10 august 2019, sunt prezentate probleme de mare actualitate:
„În cazul României de astăzi, se poate spune, fără greș, că starea descumpănită pe care o traversează izvorăște atât din cauze obiective, cât și subiective. Cele obiective pornesc încă de la cumpăna noii ere, dramatismul tranziției fiind fructificat de cercuri și personaje dubioase, cu interese strict personale, care au jefuit țara din toate punctele de vedere. Se pot scrie volume pe această temă. Cauzele subiective rezultă și din nivelul modest al cunoașterii mecanismelor noii ere de către majoritatea populației, inocente din punct de vedere politic, ușor de manipulat.
Spațiul dezbaterii publice a putut fi și este alimentat și bulversat în destule cazuri prin inducerea de emoții cu vădite beneficii politice, partizane. Nu rare au fost și sunt denigrările și discreditările unor oameni onești (politicieni, juriști, oameni de știință, jurnaliști etc.), inventându-li-se scenarii sinistre, comandate de adversari (politicieni, judecători, procurori, polițiști) vădind, în astfel de cazuri, demonetizarea actorilor din mass-media. În schimb, tot mass-media a fost și este cea care demască numeroase cazuri de complicități criminale cu rețele de interlopi, organe ale statului, protejând criminalitatea organizată, fie ea economică, fie traficul de carne vie etc. etc. La presiunea presei, au fost evidențiate și incriminate în fața opiniei publice, prin cercetări la fața locului, lipsa de profesionalism, indolența și incompetența, reprofesionalizarea poliției, procuraturii și clasei politice fiind cerută cu acuitate, concomitent cu revigorarea societății civile…
De luat în seamă impactul degringoladei instituționale în spațiul geografic în care ne aflăm. Fără un stat puternic, fără legi ferme, care să fie respectate de toți, nu sunt de mirare derapajele periodice care, otrăvind relațiile interetnice, pot duce la disoluție. Se estimează, chiar în aceste zile, că tocmai mass-media, grație implicării ei tenace, persuasive, există premize ca, din cenușa degringoladei instituționale, să renască, în sfârșit, mult invocatul stat de drept”.
În studiul intitulat „Provocări ecologice, economice, sociale şi politice în Inima Ţării”, afirmă convingător: „Din punctul de vedere al minoritarilor români, confruntați adesea cu probleme existențiale în HARCOV, ar fi de dorit o replică organizatorică unitară în dialogul cu blocul UDMR. Este singura modalitate de a promova la alegeri reprezentanți proprii în organele administrației locale. Or, așa cum este acum, pulverizarea românilor minoritari în partidele parlamentare PSD, PL, precum și rivalitățile interpersonale (asemeni certurilor meschine de la „centru”) nu lasă șanse mari afirmării propriei identități naționale. În această situație, Biserica și cele câteva organizații civice, însuflețite de câțiva inimoși, rămân unica modalitate de focalizare a energiilor, care să facă față multiplelor provocări, în vederea păstrării identității românilor minoritari din inima României”.
„Oamenii locului – români, secui etc. – trebuie să se simtă ACASĂ în locurile natale, să nutrească sentimentul securității personale și colective, al libertății depline, concomitent cu respectarea fermă a Constituției României ca stat european unitar, suveran și independent ce-și pregătește Marea Sărbătoare Centenară”, afirmă autorul în conferința „Crize identitare în era globalizării!”, septembrie 2018.
Bun cunoscător al realităților de pe meleagurile natale, în istorie și contemporaneitate, românul european Ioan Ciurea-Weidner apreciază colecția „Profesioniștii noștri” din cadrul Editurii Eurocarpatica, respectiv, „corectitudinea demersurilor cercetătorilor români din zonă, de a strânge cât mai multe dovezi că, şi în Arcul Intracarpatic, pulsează o benefică spiritualitate românească, ce-şi face un titlu de onoare din a întreţine un pozitiv dialog interetnic. Competiţia valorilor şi nu separatismul, izolaţionismul, naţionalismul retrograd şi şovinismul disolut trebuie să fie deviza tuturor trăitorilor pe meleagurile transilvane. Fiindcă numai ÎMPREUNĂ, stimulându-se reciproc prin competiții valorice oneste, constructive, românii şi maghiarii, maghiarii şi românii pot spera la un viitor european prosper! Din această perspectivă, seria Profesioniştii noştri reprezintă o meritorie iniţiativă. Felicitări realizatorilor ei!” (Ion Ciurea, În loc de clasica autobiografie, în „Ion Ciurea la 75 de ani”, iunie 2015).
La fel de bogate în conținut și claritate au fost și următoarele comunicări susținute de prof. univ. dr. Ioan Ciurea-Weidner: Asumarea trecutului (istoric) – premiză a modelării viitorului (intercomunitar) – septembrie 2015; Misiunea Bisericii Ortodoxe Române în zona multietnică și pluriconfesională a Covasnei și Harghitei (2019).
Concluziile altor analize pertinente și vizionare sunt prezentate în studiul „Dr. Ion Ciurea – o viziune europeană asupra locurilor natale”, în Profesioniștii noștri 17. Ion Ciurea-Weidner. Profesor universitar, jurnalist și poet la 75 de ani, îngrijitori Catinca Agache și Ioan Lăcătușu, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2015.
Volumul s-a bucurat de o bună primire din partea specialiștilor și a publicului interesat, Iată un exemplu: „M-am bucurat enorm când am aflat că o editură de pe plaiurile sale natale s-a gândit să editeze volumul de faţă, dedicat celui care este profesorul dr. Ioan Weidner Ciurea, om care prin tot ce a făcut de-a lungul vieţii şi-a câştigat un loc pe deplin meritat în elita personalităţilor născute în această zonă a României” (Dan Racoviţan).
Omul care, copil fiind a trăit coșmarul războiului, ne îndeamnă să ne rugăm pentru pace: „Rugăm ca Bunul Dumnezeu să coboare mila sa asupra neamului nostru, să alunge dezbinarea, ura instalate de dușmanii dinlăuntru (trădători, manipulați, plătiți, inconștienți) și din afara țării noastre, să ne lumineze și călăuzească pașii spre unitate și păstrarea integrității colțișorului nostru de rai dăruit de Domnul spre a înmulți talanții și nu a-i pierde prin dihonie întreținută! Să ne rugăm pentru pace, căci, dincolo de noi, e o lume care fierbe! Doamne ajută!” (Mesaj de sărbători, Köln, 19 decembrie 2017).
În toate mesajele domniei-sale, a apreciat pe cercetătorii români din ținutul natal, „care au știut întotdeauna să poarte balanța adevărului istoric în echilibrul bunei conviețuiri interetnice din zonă, tuturor activităților cultural-științifice menite să argumenteze prezența valorică a etnicilor români în decursul istoricilor zbateri din interiorul Curburii Carpaților etc.”.
La mulți și binecuvântați ani, distinse și iubit mentor, „nouă, baci bun”! Sănătate și spor în toate frumoasei familii a Domniei Voastre, trăitoare în Anglia, Germania și România! Vă așteptăm cu drag, Acasă!
Dr. Ioan LĂCĂTUȘU