La 28 noiembrie 2024 este aniversată Ziua Bucovinei.
Legea 250/2015 privind declararea zilei de 28 noiembrie – Ziua Bucovinei a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la data de 28 octombrie 2015 şi publicată în Monitorul Oficial la 30 octombrie 2015.
Plenul Senatului a adoptat, la 2 octombrie 2013, propunerea legislativă prin care se instituia marcarea la 28 noiembrie, în fiecare an, a Zilei Bucovinei. Ulterior, Camera Deputaţilor, for decizional, a adoptat proiectul de lege la 7 octombrie 2015.
Cu prilejul acestei sărbători, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice, se implică în organizarea manifestărilor cultural-ştiinţifice, fondurile necesare putând fi asigurate din bugetele locale sau, după caz, din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale ori ale altor instituţii publice.
Pentru marcarea în acest an a Zilei Bucovinei, Consiliul Judeţean Suceava, Muzeul Naţional al Bucovinei şi Centrul Cultural Bucovina, în parteneriat cu Primăria Municipiului Suceava, organizează la 28 noiembrie 2024, în Piaţa 22 Decembrie, pe Esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor, o seară plină de evenimente dedicată muzicii şi tradiţiilor, menţionează https://www.newsbucovina.ro. Programul debutează cu recitaluri ale Grupului Psaltic ”Suceveanul” (Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor), ale Corului ”Bogdana” din Bogdăneşti, ale Grupurilor Folclorice ”Pădureţul’ (Cacica) şi ”Stejarul” (Cajvana), precum şi ale Ansamblurilor ”Cervona Kalena” (Negostina) şi ”Solonczanka” (Soloneţul Nou). De asemenea, este organizat un spectacol artistic susţinut de Ansamblul Artistic Profesionist ”Ciprian Porumbescu”, iar seara se va încheia cu un concert extraordinar susţinut de Ştefan Bănică Jr. & The Rock & Roll Band, indică şi https://www.monitorulsv.ro.
***
La 15/28 noiembrie 1918, ”Congresul general al Bucovinei”, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, în unanimitate, ”unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”. A fost al doilea mare moment din procesul de reîntregire naţională a statului unitar român. Un demers a avut loc la 27 martie/9 aprilie 1918, atunci când teritoriul cuprins între Prut, Nistru, Marea Neagră, şi anume Basarabia, se unise, prin voinţa Sfatului Ţării, cu România.
Evenimentele din Bucovina au avut o strânsă legătură cu evoluţia situaţiei din Imperiul austro-ungar şi cu acţiunile românilor din Transilvania. În octombrie 1918, au avut loc, la Liov, lucrările Adunării Naţionale Constituante, convocate de Consiliul Naţional Ucrainean. Cu această ocazie, s-a pus problema ”independenţei” teritoriului austriac în cadrul Imperiului austro-ungar, urmând să includă şi Bucovina nord-vestică. Proclamaţia de la Liov a produs îngrijorare în rândul românilor din Bucovina.
Decretul – lege prin care regele Fedinand I a consfinţit unirea Bucovinei cu România, apărut in Monitorul oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919.
Foto: (c) ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI/AGERPRES
Fruntaşii mişcării naţionale din Bucovina – Iancu Flondor şi Sextil Puşcariu – au luat iniţiativa organizării unei adunări naţionale. Manifestarea a avut loc la 14/27 octombrie 1918, la Cernăuţi, şi s-a bucurat de participarea deputaţilor români din Parlamentul de la Viena şi a foştilor deputaţi din ultima Dietă bucovineană. Participanţii au adoptat o Moţiune, care aproba funcţionarea unei Adunări Constituante, ce hotăra ”unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent” şi instituia un Consiliu Naţional. Acest Consiliu era alcătuit din 50 de membri şi avea misiunea de ”a conduce poporul român din Bucovina şi a-i apăra drepturile şi spre a stabili o legătură între toţi românii”. Moţiunea citită de Iancu Flondor a fost acceptată în unanimitate.
Iancu Flondor
Sursa foto: historia.ro
Consiliul Naţional a instituit Consiliul Secretarilor de Stat, compus din 14 membri, şi un Comitet Executiv, prezidat de Iancu Flondor, şi în componenţa căruia mai intrau Dionisie Bejan, Doru Popovici, Sextil Puşcariu, Vasile Bodnărescu, Radu Sbierea şi L. Tomoioagă. Deciziile Adunării au fost prezentate guvernatorului Jozeph von Etzdorf, conte, căruia i s-a cerut să predea puterea administrativă noului guvern. Iniţiativa Adunării Constituante din Bucovina a avut o importanţă deosebită în desprinderea provinciei de imperiul austro-ungar pe baza principiului autodeterminării naţionale.
Decretul – lege prin care regele Fedinand I a consfinţit unirea Bucovinei cu România, apărut in Monitorul oficial nr. 217, din 19 decembrie 1918/1 ianuarie 1919.
Foto: (c) ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI/AGERPRES
Acest organ reprezentativ pentru Bucovina a decis, în deplină unanimitate, ”unirea Bucovinei cu celelalte ţări româneşti într-un singur stat naţional independent şi va purcede în acest scop în deplină solidaritate cu românii din Transilvania şi Ungaria”. Congresul a decis, în unanimitate: ”Noi, Congresul general al Bucovinei, întrupând suprema putere a ţării şi fiind investit singur cu putere legiuitoare, în numele Suveranităţii Naţionale, Hotărâm Unirea necondiţionată şi pentru vecie a Bucovinei în vechile hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu Regatul României”.
Unirea Bucovinei cu patria-mamă a fost urmată şi încununată de actul istoric de la 1 decembrie 1918, când avea loc Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care a decis Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
AGERPRES
Explicaţie foto din deschidere: Imagine cu bustul marelui om politic Iancu Flondor (1865-1924), unul dintre liderii mişcării naţionale din Bucovina.
