România a câștigat procesul Roșia Montana, a decis vineri Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de la Washington.
Potrivit Hotărârii Tribunalului Arbitral, România primește câștig de cauză la acuzațiile adresate de Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey).
Mai mult, reclamanții sunt obligați să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.
Curtea de Arbitraj obligă la despăgubirea României cu costurile procedurilor de arbritraj, în valoare de 1.437.574,01 dolari, la care se adaugă dobânda.
De asemenea România va fi despăgubită pentru cheltuielile de judecată cu 1.154.774,34 de euro și cu 928,641.70 dolari plus dobândă.
Decizia este definitivă și executorie și a fost luată după nouă ani de proces.
România a fost reprezentată în acest proces de casa de avocatură românească Leaua Damcali Deaconu Paunescu – LDDP și de firma elvețiană LALIVE SA.
În următoarele 20 de zile urmează să fie publicată motivarea deciziei Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (ICSID).
Acțiunea arbitrală internațională a fost inițiată în anul 2015 împotriva României de doi investitori străini, Gabriel Resources Ltd. şi Gabriel Resources (Jersey) și a fost întemeiată pe Acordurile cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr.356/2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr.109/1995).
Ce prevede decizia Tribunalului de arbitraj
„1. Respinge în unanimitate obiecţiile pârâtului cu privire la competenţa Tribunalului şi la admisibilitatea pretenţiilor.
- Respinge pretenţiile reclamanţilor pe fond în temeiul BIT Canada-România şi în temeiul BIT Marea Britanie-România.
Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului cheltuielile de judecată ale procedurilor de arbitraj în valoare de 1.437.574,01 USD, împreună cu împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc reprezentată de rata de dobânda la un bon de trezorerie al SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală.
Obligă reclamanţii să ramburseze pârâtului o parte din cheltuielile de judecată ale acestuia în valoare de 1.154.774,34 EUR, 30.284.053,32 RON şi 928,641.70 USD, împreună cu o dobândă simplă la o rată fără risc, aşa cum este reprezentată de de rata dobânzii la un bon al Trezoreriei SUA pe trei luni de la data prezentei hotărâri şi până la plata integrală.
Respinge toate celelalte pretenţii formulate de părţi.”
Guvernul Ciolacu continuă să-i acuze pe cei care au luat decizia pentru care România a obținut câștig de cauză
Și Guvernul a anunțat vineri noapte că România „a câștigat acțiunea arbitrală în dosarul Roșia Montană și că decizia Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii a fost comunicată deja Guvernului României”.
„Ne-am luptat pentru România pentru că era nedrept ca fiecare salariat și pensionar al acestei țări să fie penalizat pentru greșelile unor oameni politici care au acționat împotriva intereselor României. Mulțumesc echipei de avocați care a reprezentat România cu profesionalism, cinste și onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naționale”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.
În urmă cu câteva zile, el arăta spre fostul premier Dacian Cioloș și acuza cu suportarea consecințelor pentru despăgubirile estimate la nivelul miliardelor de dolari, pe care Gabriel Resources le-ar fi putut cere României.
Comunicatul din noaptea de vineri spre sâmbătă nu explică la ce greșeli ale „unor oameni politici” se referă premierul Ciolacu și cum au acționat aceștia „împotriva intereselor României”, câtă vreme Tribunalul de arbitraj a dat câștig de cauză României.
Fostul premier Dacian Cioloș: Cei care m-au acuzat, să înțeleagă că patrimoniul național nu se vinde
După ce a aflat verdictul, fostul premier Dacian Cioloș, unul din cei acuzați de actuala putere de procesul intentat României de Gabriel Resources, a declarat vineri noapte că zona „va rămîne în patrimoniul mondial UNESCO iar statul român nu plătește nici o despăgubire”.
De asemenea, el a completat: „Sper că cei care m-au acuzat în ultimii ani să înțeleagă că patrimoniul național cu valoare mondială nu se vinde și că este datoria noastră să îl protejăm onest, până la capăt”, a transmis Dacian Cioloș.
Cătălin Drulă: „Oare a fost o campanie pentru ca grangurii pesediști să facă bani pe bursă?”
Și președintele Uniunii Salvați România, Cătălin Drulă, a reacționat și a arătat spre premierul PSD Marcel Ciolacu și ministrul PNL al Finanțelor Marcel Boloș.
El a spus că partidele lor, aflate la guvernare, „împreună cu posturile TV în care pompează sute de milioane au isterizat România săptămâni de-a rândul cu o campanie toxică împotriva USR.”
„Oare a fost o campanie pentru ca grangurii pesediști să facă bani pe bursă? Oare au făcut rău României vorbind despre miliarde în despăgubiri ca și cum am fi pierdut deja? DNA (Direcția Națională Anticorupție – n.r.) dacă n-ar fi condusă de un servitor al actualului guvern ar trebui să se autosesizeze în această noapte. Este incredibilă hoția și minciună acestei guvernări. Este incredibil unde s-a ajuns cu acest PCR, Partidul Comasat Român PSD-PNL. Se strânge lațul, Marcele. O să vină momentul când vei plăti pentru toate astea.”
Acțiunile companiei, oprite de la tranzacționare vineri la Bursa din Toronto
În ultima lună, acţiunile Gebriel Resources s-au dublat ca valoare la Bursa din Toronto, de la 0,43 dolari canadieni / acţiune în 31 ianuarie la 0,87 în 8 martie.
Vineri, acţiunile companiei au fost oprite de la tranzacţionare de către organismul de reglementare al Bursei din Toronto, după ce cu o zi înainte compania anunţase că a fost informată de Tribunalul de Arbitraj că în 8 martie va fi comunicată o decizie în procesul pe care l-a deschs împotriva României în 2015.
În tot acest interval, începând cu 31 ianuarie, valoarea de capitalizare pe Bursă a Gabriel Resources aproape s-a dublat, de la 335 de milioane de dolari americani, la aproape 600 de milioane de dolari, după cum a remarcat Libertatea.
În tot acest timp, politicienii, în frunte cu premierul Marcel Ciolacu, au lansat afirmaţii din care a reieşit că România va avea un verdict nefavorabil.
Guvernanţii au transmis, prin vocea ministrlui Finanţelor, Marcel Boloş, că ar putea exista inclusiv o decizie nemonetară posibilitatea ca proiectul să continue, care ar putea presupune continuarea proiectului minier.
Premierul Marcel Ciolacu a lansat chiar ideea unui referendum pentru Roşia Montană, „să vedem dacă românii sunt de acord să începem exploatarea aurului.”
Declaraţii infirmate
Subiectul a fost relansat după ce în 31 ianuarie surse guvernamentale declaraseră că în şedinţa de Guvern din aceeaşi zi s-ar fi discutat despre posibilitatea ca România să plătească despăgubiri de cel puţin 2 miliarde de dolari.
A doua zi, premierul Marcel Ciolacu a avansat 10 februarie drept dată posibilă pentru un verdict, infirmată de realitate, dar şi de Gabriel Resources, care a transmis la scurt timp că nu a fost informată despre aşa ceva şi că termenul pentru o decizie este 12 martie.
În doar două zile acţiunile companiei canadiene la Bursa din Toronto au crescut spectaculos, cu aproximativ 100 milioane de dolari canadieni. Compania a transmis Bursei că a constatat mişcări neobişnuite.
Cât a cerut Gabriel Resources
Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources în dosarul deschis României pentru proiectul minier aurifer de la Roşia Montană ajungea la 6,7 miliarde de dolari, a avertizat în urmă cu două săptămâni Guvernul României.
Europa Liberă a scris în 12 februarie, cu zece zile înainte de anunţul guvernului, că valoarea compensaţiilor cerute de companie ajungea la aproximativ 6,6 miliarde de dolari, pe baza documentelor Curţii de Arbitraj din Washington.
„Cred că alături de dvs., de ceva vreme, de câteva săptămâni, verificăm de câteva ori pe zi site-ul Curții de Arbitraj ICSID care a pus în transparență tot istoricul acestui litigiu dintre Roșia Montană Gold Corporation și statul român. Așteptăm în continuare această publicare a acestei decizii. Procesul a fost, să spunem, încheiat în septembrie anul trecut și se așteaptă acum decizia”, a declarat pe 22 februarie purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, după ședința Executivului.
El a spus că cerințele în bani actualizate ale celor care au dat în judecată statul român au fost inițial la nivelul sumei de jumătate de miliard și că au ajuns în prezent la 6,7 miliarde de dolari.
De precizat că potrivit mecanismului de calcul folosit de companie, bazat pe o dobândă compusă – folosită în mediul investiţiilor – suma de plată creşte mai mult, de la un an la altul, decât prin aplicarea unei dobânzi obişnuite.
Constantin a atras atenția, însă, că aceasta este suma maximă pe care o pot cere reclamanții, ceea ce nu înseamnă că suma va fi acceptată și de Curtea de Arbitraj, unde se află în prezent dosarul.
„Cât despre actualizarea cerințelor făcute de Roșia Montană, și nu de eventualul nivel de compensații sau despăgubire care va fi solicitat statului român, el a fost estimat undeva între (…) jumătate de miliard de dolari, iar astăzi, cu toate actualizările de rigoare, ar putea fi un prag maximal de 6,7 miliarde de dolari, dar țin să precizez că este o solicitare pe care, eventual ar fi făcut-o compania minieră. Asta nu înseamnă că acest prag se va și regăsi în decizia pe care, repet, o așteptăm a fi publicată de către Curtea de Arbitraj.”
De altfel, Europa Liberă a scris că Gabriel Resources a făcut şi două propuneri alternative de plată, mai mici, de aproximativ 5,6 milioane de dolari, respectiv 3,3 mld dolari.
Proiectul a scos zeci de mii de oameni în stradă
Compania canadiană Gabriel Resources a reclamat statul român la Curtea de Arbitraj de la Washington în 2015, iar după opt ani de proces, tribunalul care aparține de Centrul de litigii privind investițiile al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă, în septembrie 2023.
Litigiul a fost deschis după ce compania canadiană a reclamat că Guvernul României a blocat un proiect de exploatare a aurului din zona Roșia Montană, în județul Alba.
În septembrie 2023, tribunalul de arbitraj a declarat cazul închis și a stabilit că termenul final pentru comunicarea unei decizii este 12 martie 2024.
Extragerea aurului Roşia Montană datează încă din epoca romană și a continuat până în anii comunismului. Proiectul propus de compania canadiană Gabriel Resources a demarat în a doua parte a anilor ’90, prin intermediul controversatului om de afaceri Frank Timiş.
În 1997 a fost înfiinţată Eurogold Resources, în care Gabriel Resources deţinea 80% din acţiuni, iar statul român deținea 20% prin Minvest Deva. Statul român a emis o licenţă de exploatare minieră către Minvest, preluată în 2010 de către Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), fostul Eurogold.
RMGC a demarat acţiuni geologice, de explorare şi a cumpărat de asemenea cea mai mare parte a imobilelor din Roşia Montană, o parte dintre localnici fiind strămutaţi. Compania nu a reuşit să obţină autorizaţie de mediu.
Compania a obţinut în două rânduri, în 2004 şi 2011, certificate de descărcare arheologică pentru unul din masivii care urma să fie exploataţi, Cârnic, dar ambele documente au fost anulate de instanţă, în urma unor acţiuni depuse de ONG-uri.
Faptul că urma să fie folosită cianurarea pentru extragerea aurului a alertat organizaţiile de mediu din ţară şi străinătate, dar şi localnicii, care au pornit acţiuni constante de protest, încă de la începutul anilor 2000.
Între 2012 şi 2014, zeci de mii de oameni au ieşit în stradă să protesteze faţă de legea specială iniţiată de Guvernul Ponta, care ar fi permis începerea exploatării. Sub presiunea străzii, Senatul a respins proiectul de lege în noiembrie 2013, iar Camera Deputaţilor în 2014.
În 2015, Gabriel Resources LTD şi Gabriel Jersey (societate de tip off shore) au deschis procesul de arbitraj de la Washington.
Doi ani mai târziu, în 2017, România a trimis dosarul de includere al Roşiei Montane în patrimoniul cultural mondial UNESCO, iar în 27 iulie 2021 a fost inclusă în listă, la categoria siturilor în pericol.
https://romania.europalibera.org/
Foto: Cariera Carnic, de la Roșia Montană, din judeţul Alba
