Coaliția PSD–PNL a anunțat miercuri, 21 februarie, că a decis comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale în luna iunie. Această mutare ridică mai multe semne de întrebare în ceea ce privește constituționalitatea unei astfel de legi, mai ales că o inițiativă similară a mai fost declarată neconstituțională în trecut de către Curte, chiar la sesizarea acelorași două partide care o propun acum. PSD și PNL au la dispoziție mai multe variante pentru adoptarea măsurii, însă nu toate pot fi atacate direct la CCR de către Opoziție.
Fostul președinte al Curții Constituționale din România, Augustin Zegrean a declarat pentru Ziare.com că o există un precedent în chestiunea comasării alegerilor. În 2012, Curtea a declarat neconstituțională o lege asumată de Guvernul PDL (Partidul Democrat Liberal) și UDMR, chiar la sesizarea Opoziției PSD-PNL de la acea vreme.
„Este o decizie a Curții Constituționale din 2012 care a fost dată chiar pe o sesizare formulată chiar de aceste două partide care acum au făcut comasarea. Se încerca și atunci să se facă alegeri locale la un loc cu cele parlamentare, au contestat la Curte, iar CCR a spus că nu se pot ține deodată”, explică Augustin Zegrean.
Liberalii și social-democrații au la îndemână mai multe variante de adoptare a comasării și nu toate pot fi atacate direct la Curtea Constituțională.
„Dacă vor ajunge să facă la Curte sesizare, depinde prin ce act normativ stabilesc ei asta, pentru că ei nu schimbă legislație electorală. Aud pe foarte multă lume că «se schimbă legislația electorală». Nu se schimbă legislația electorală. Ea rămâne la fel. Trebuie să schimbe ceva în Codul Administrativ pentru că actualii aleși au mandate până la sfârșitul lui septembrie”, spune Augustin Zegrean.
Fostul președinte al Curții Constituționale spune că atâta timp cât comasarea este adoptată prin Ordonanță de Urgență, aceasta nu poate fi atacată direct la Curtea Constituțională.
„Vor da doar o Hotărâre de Guvern prin care stabilesc data alegerilor și cu asta gata. Dacă se face prin lege, aceasta poate fi atacată la CCR, dacă se face prin Ordonanță de Urgență, nu se poate ataca la Curte direct, poate doar Avocatul Poporului să atace la Curtea Constituțională o ordonanță. Dar, poate și un cetățean care consideră că prin această ordonanță i-au fost încălcate drepturile, libertățile și interesele sale legitime, să atace la secția de contencios a Tribunalului și acolo Tribunalul trimite sesizarea la CCR și judecă sesizarea lui numai după ce Curtea se pronunță”, a completat Zegrean.
Legat de timpul scurt rămas până la alegeri, fostul judecător al Curții spune că nu crede că cele două partide mai au timp să alcătuiască un proiect de lege pe care să îl treacă prin Parlament, fiind posibil ca legea să fie publicată după alegeri în acest caz.
„Asumarea răspunderii se poate face, dar și aceea poate fi atacată la Curte, că până la urmă și aceea este o hotărâre sau o lege. Iar dacă dau numai o Hotărâre de Guvern pentru stabilirea datei alegerilor, aceea poate fi atacată în Justiție de oricine și unele hotărâri administrative pot fi supuse controlului instanței de contencios administrativ”, a mai spus Zegrean.
Augustin Zegrean spune că sunt încălcate drepturile aleșilor locali care încă vor fi în mandat la data alegerilor.
„Pentru că, conform Codului Administrativ pe care această putere l-a adoptat, durata mandatului este de 4 ani și nu poate fi scurtată. Nici nu scrie în cod că s-ar putea scurta durata mandatului, scrie doar că nu poate fi prelungită decât prin lege organică”, a precizat fostul președinte CCR.
Acesta este de părere că dacă coaliția de guvernare va aștepta lunile rămase de la alegeri până la predarea mandatelor, acest lucru ar putea deveni o „mare încurcătură pentru administrația publică”.
„Înțeleg că ei vor să facă alegerile și să stea în stand-by până când expiră mandatele celorlalți. O să fie o încurcătură mare pentru administrația publică. Problema este cu cei care nu vor mai fi aleși și care vor trebui să meargă la slujbă în continuare până în septembrie. Oare se vor mai duce? Plus că consiliile locale nu vor mai funcționa, pentru că în niciun caz nu vor fi aleși aceiași. Este exclus”.
Zegrean a mai punctat faptul că după 15 septembrie când își încep ei activitatea urmează perioada de validare a mandatelor, ceea ce înseamnă că până prin luna octombrie „nu vom avea aleși locali”.
Precedentul din 2012
La începutul anului 2011, PDL (Partidul Democrat Liberal) a pus în dezbatere publică intenția de comasare a alegerilor locale și parlamentare din anul 2012, decizia de atunci fiind luată din rațiuni electorale.
Atunci, coaliția de guvernare din care făcea parte și UDMR argumenta necesitatea unei comasări prin reducerea costurilor de organizare, în contextul crizei economice declanșate în 2008.
Acum, guvernanții au ca argument principal pericolul ascensiuni extremismului în Parlamentul European și necesitatea limitării acesteia.
După dezbateri publice, coaliția de guvernare PDL – UDMR a decis să recurgă la angajarea răspunderii Guvernului pentru adoptarea Legii privind organizarea alegerilor parlamentare și locale în anul 2012.
Atunci, Opoziția, formată în principal din PSD și PNL, aceleași partide care miercuri, 21 februarie, au decis demararea procedurilor pentru comasarea alegerilor, au contestat legea la Curtea Constituțională, având câștig de cauză.
În 2012 s-a pus problema prelungirii mandatelor aleșilor cu 6 luni, ei fiind aleși în iunie 2008, iar alegerile comasate având să se desfășoare în noiembrie 2012. În 2024, problema se pune pe scurtarea mandatelor aleșilor locali și pe motivația pe care aceștia ar putea să o mai aibă în slujba cetățenilor în cazul în care nu sunt reconfirmați în funcție.
Atunci, CCR a declarat legea neconstituțională, argumentând printre altele că regulile ar fi fost modificate prea din scurt și că acest fapt ar îngreuna organizarea scrutinelor, legea fiind asumată de Guvern cu 11 luni înainte de data alegerilor.
Astăzi vorbim despre o schimbare a regulilor jocului și mai din scurt.
Totodată, Curtea a invocat la acea vreme dificultăți în exercitarea dreptului de vot al cetățeanului din cauza numărului prea mare de buletine de vot, făcând apel la o procedură de vot cât mai simplă.
https://ziare.com
