Un procuror de la Parchetul General a dispus clasarea dosarului penal deschis în urma unei plângeri în care s-a reclamat faptul că premierul Nicolae Ciucă a plagiat în teza de doctorat.
Potrivit unui răspuns al Parchetului General trimis joi AGERPRES, pentru infracţiunea prevăzută de art.197 alin. 1 din Legea nr. 8/1996 republicată (fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie), fapta s-a prescris, iar în cazul infracţiunii de uz de fals în formă continuată, procurorul a constatat că „fapta nu există”.
„Dosarul penal a fost soluţionat prin ordonanţă de clasare la data de 15 martie 2023, după cum urmează: clasarea cauzei cu privire la infracţiunea prevăzută de art.197 alin.1 din Legea nr.8/1996 republicată (fapta persoanei care îşi însuşeşte, fără drept, în întregime sau în parte, opera unui alt autor şi o prezintă ca o creaţie intelectuală proprie), întrucât a intervenit prescripţia răspunderii penale (art.16 alin.1 lit.f Cod de procedură penală); clasarea cauzei cu privire la infracţiunea de uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.323 Cod penal, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, întrucât fapta nu există (art.16 alin.1 lit.a Cod de procedură penală)”, se arată în răspunsul Parchetului General.
Dosarul a fost deschis în februarie 2022, iar ancheta penală a blocat mai bine de un an cercetarea tezei de doctorat de către Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.
Jurnalista Emilia Şercan de la PressOne a publicat, pe 18 ianuarie 2022, un articol în care susţine că premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă, ar fi plagiat în teza de doctorat cu titlul „Dimensiunea angajării Armatei României în operaţiuni întrunite multinaţionale”, susţinută în anul 2003 la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.
Emilia Şercan afirmă că mai multe pagini din lucrarea premierului au fost copiate fără ca textele preluate să fi fost atribuite în mod corect autorilor originali şi fără să fi fost marcate cu ghilimele, aşa cum cer normele academice.
De cealaltă parte, premierul Nicolae Ciucă a declarat că alegerea tematicii tezei de doctorat s-a bazat predominant pe experienţa personală acumulată în misiunile internaţionale la care a participat nemijlocit, individual sau împreună cu Batalionul 26 Infanterie: misiunea ONU de menţinere a păcii din Angola (1996-1997), misiunea NATO din cadrul rezervei strategice a SACEUR pentru Balcanii de Vest (2000-2001) şi misiunea de tip coaliţie din Afganistan (2002).
„În acuzele publice se reclamă că unele referiri din notele de subsol nu apar şi în lista bibliografică. Acest lucru nu arată altceva decât faptul că lucrarea a fost elaborată onest, fiind menţionată cel puţin într-un loc sursa bibliografică. Acuzaţiile publice nu se pot susţine ştiinţific în niciun fel, fapt ce poate fi dovedit şi de raportul oricărei metodologii de depistare a similitudinii, corect şi profesionist utilizată. Sintagme şi formulări standardizate specifice domeniului tezei de doctorat (gen „pilon de stabilitate” etc.) nu trebuie ocolite atunci când tratezi un subiect sensibil – precum geopolitica -, unde semantica trebuie neapărat să fie precisă, motiv pentru care anumite sintagme/formulări este obligatoriu să fie standardizate”, a afirmat Ciucă, potrivit AGERPRES.
Universitățile la care doctoranzii își susțin tezele au în continuare dreptul, chiar în contextul deciziei CCR, de a analiza suspiciunile de plagiat
Jurnalista Emilia Șercan a precizat, pe portalul https://pressone.ro/, că „ Decizia Parchetului General din data de 15 martie 2023 deschide posibilitatea ca teza de doctorat a lui Nicolae Ciucă să fie, în sfârșit, analizată de către Comisia de Etică a Universității Naționale de Apărare „Carol I” (UNAP), așa cum chiar premierul a cerut public în ziua în care am publicat dovezile de plagiat – și chiar dacă Consiliul Național de Atestare a Titlurilor Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) nu mai poate momentan analiza nicio teză de doctorat ca efect a deciziei Curții Constituționale (CCR), adoptată în iunie 2022.
Universitățile la care doctoranzii își susțin tezele au în continuare dreptul, chiar în contextul deciziei CCR, de a analiza suspiciunile de plagiat apărute prin sesizări directe sau prin autosesizare, în baza propriilor carte universitare și a regulamentelor de funcționare a comisiilor de etică.
Un exemplu recent: la începutul acestui an, Comisia de Etică a Universității „Babeș-Bolyai” a analizat teza de doctorat a ministrului de Interne Lucian Bode, autosesizându-se după ce am prezentat, în exclusivitate, dovezi categorice de plagiat în lucrarea acestuia.
Pe 18 ianuarie 2022, dezvăluiam că cel puțin 42 de pagini dintr-un total de 138 al tezei de doctorat în Științe militare a premierului Nicolae Ciucă includeau conținut plagiat”.
M.D.C.
