Blocul Naţional Sindical a propus, miercuri, în discuţiile avute la Guvern în cadrul Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, creşterea salariului minim brut la 3.000 de lei, dublat de revizuirea impozitului pe veniturile salariale, prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până în 5.500 lei, a declarat Dumitru Costin, preşedintele BNS.
„Propunerile pe care le-am avansat astăzi Guvernului sună după cum urmează: în primul rând creşterea salariului minim brut la 3.000 de lei, dublat de revizuirea impozitului pe veniturile salariale, prin ajustarea deducerilor personale pentru toate veniturile salariale până în 5.500 lei, ceea ce ar contribui la evitarea comprimării excesive a grilei salariale în zona salariului minim, pentru că asta s-ar produce dacă nu se fac aceste ajustări de deduceri personale”, a declarat Dumitru Costin.
În acest moment, a adăugat el, avem 32% din salariaţii din România cu contracte de muncă cu timp complet care au venituri sub 3.000 lei şi 70% din salariaţi cu contracte de muncă cu timp complet au câştiguri salariale brute până în 5.500 lei.
„Deci, măsura noastră ar veni cu o soluţie pentru cei care sunt plătiţi cu salariul minim, dar ar însemna venituri nete mai mari pentru 70% din total salariaţi din România, în marea lor majoritate în mediul economic privat”, a explicat acesta.
La rândul său, Silviu Geană, reprezentantul Confederaţiei sindicale Meridian, a afirmat că propunerea înaintată părţii guvernamentale este aceea de mărire a salariului minim brut garantat în plată la o valoare de cel puţin 3.200 de lei, ceea va conduce la un salariu minim net de 1.926 de lei, cu 402 lei mai mare faţă de ce este în plată astăzi.
„Pe lângă această solicitare de majorare a salariului minim brut, astăzi am adus în discuţie şi necesitatea instituirii unui mecanism legislativ pentru o indexare automată raportat la inflaţie a salariului, dar şi a celorlalte venituri, a pensiilor şi a altor prestaţii sociale şi pentru menţinerea puterii de cumpărare, funcţie care ar putea fi reglementată prin introducerea contractului colectiv de muncă la nivel naţional „, a declarat Geană.
El a adăugat că în cadrul discuţiilor a subliniat că, pentru a reduce partea de taxare, se pot lua în calcul modele din alte state UE, precum Ungaria, Bulgaria, Polonia, Slovacia, unde taxarea muncii este mai mică faţă de cea din România.
În acelaşi context, Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei sindicale Cartel Alfa, a precizat că în cadrul reuniunii a subliniat că la alcătuirea salariului minim trebuie să se ţină cont de trei factori: Directiva privind salariul minim, coşul minim pentru trai decent şi plângerea Cartel Alfa împotriva statului român legată de transferarea integrală a taxelor sociale numai în sarcina lucrătorului, care face să nu fie de maximum 50% contribuţia acestuia, ci 83%.
„Din punct de vedere al propunerii guvernamentale de a merge pe 3.000 de lei salariul minim cu deductibilitate de 200 de lei, nu deductibilitate uniformă, ci numai pentru salariul minim, scutirea de taxe şi impozite a 200 de lei, am comunicat că suntem împotriva sistemului cu cei 200 de lei, pentru că, practic, există o pierdere substanţială nu numai la nivelul politicii de grilă de salarizare care se face, datorită faptului că toţi cei care au peste 300 de lei peste salariul minim vor lua mai puţin decât cei care sunt la salariul minim”, a spus Hossu.
Totodată, el a afirmat că aplicarea acestui model va afecta fondul de pensii şi pe cel de sănătate.
Propunerea Cartel Alfa a fost să se meargă pe „îngheţarea salariilor brute şi transferarea unei cote părţi din cotele sociale de la angajat la angajator”, a explicat Hossu.
Adrian Negoiţă, secretar general al CNSLR Frăţia, a punctat faptul că salariul minim trebuie să fie adus la cel puţin 3.000 de lei.
Totodată, el a arătat că CNSLR Frăţia a cerut în mai multe rânduri creşterea, în general, a salariului pe grilă, fiindcă altfel România riscă să ajungă „o ţară de minimali”.
„Din păcate, prim-ministrul, deja, ne-a dat o veste foarte proastă astăzi. În momentul în care am discutat acest aspect, de creştere a grilei, a Legii 153, ne-a spus că nu prea sunt bani să visăm la cei 17,7% o creştere pe grilă în sus, ci maxim undeva la 10% anul viitor”, a declarat Negoiţă.
AGERPRES
