Duminică, 17 Prier 2022, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, iar peste o săptămână, Sfintele Paşti. Postul cel mai lung și mai greu din an se apropie cu paşi repezi de final.
Este o perioadă încărcată de evenimente duhovniceşti, interval ce trebuie cinstit aşa cum se cuvine, prin smerenie, cumpătare, chiar asceză.
Aşadar, anul acesta pe data de 17 aprilie a.c. ortodocșii și greco-catolicii celebrează Intrarea Mântuitorului în Cetatea Ierusalimului, eveniment ce poartă numele simbolic de Florii, ducându-ne cu gândul la primirea entuziastă făcută Domnului Iisus de către mulți dintre locuitorii străvechiului oraş. Lumea curioasă a venit atunci să asiste la un moment emoţionant aducând ramuri de palmier şi de măslin, ca şi flori, pe care le-au aşezat pe jos în calea Sa.
Sărbătoarea de Florii sau Duminica Vlăstarelor are loc cu şapte zile înainte de Sărbătorile Pascale, iar zilele ce urmează reprezintă Săptămâna Patimilor. Ca atare în biserici au loc în tot acest răstimp slujbe speciale. Astăzi, de Duminica Floriilor, se împart credincioşilor crenguţe de salcie sfinţite, ramurile fiind duse apoi acasă și așezate la icoană. Sâmbătă, cu o zi înainte de Florii credincioşii strâng ramuri verzi de salcie, le leagă în mici mănunchiuri şi le duc la biserică pentru a fi sfinţite.
Mulţi săteni pun aceste ramuri și pe la ferestre ori la fântani, ca şi la streşinile caselor să aducă noroc. De asemenea, ramurile proaspete de salcie se aşează şi pe mormintele curăţate şi semănate cu flori în săptămâna dinaintea Floriilor, invocându-se spiritele morţilor.
Exista pe vremuri superstiţia de a se duce acasă mai ales nuieluşele lungi, crezând că astfel femeile vor avea spor în treburile casnice. O altă superstiție viza numărarea mugurilor de pe crengile pomilor din livadă, fiind convinse ca vor avea tot atâţia pui la cloşti. Unii creștini pun pe foc vechile crenguțe în momentul în care începea vreo furtună, pentru a nu bate grindina. Ramura de salcie sfințită era utilizată adeseori și în scopuri… terapeutice. Mâțișori de pe ramurile de salcie pot fi meatecați și apoi înghițiți pentru a proteja persoanele respective diferite boli. Femeile în etate se incingeau cu fâșii de salcie ca să nu le mai doară șalele.
În spiritul datinilor româneşti în această zi de Sărbătoare fetele atârnă pe ramurile unui pom inflorit sau pe un măceş Mărtişorul primit de la flăcăul iubit acum două luni. Şi tot cu această ocazie pe vremuri fetele de măritat îşi etalau în zilele precedente zestrea, scoţând chipurile „la aer şi la soare”, cele mai valoroase lucruri.
Mai exista și obiceiul pitoresc ca părinții să-si „lovească” ușor copiii cu nuielușa de salcie când ajungeau acasă de la biserică, având convingerea că așa vor creste sănătoși si cuminiți.
Dezlegare la peşte
Întrucât am pomenit de Post, să precizăm că duminică este a doua Dezlegare la peşte, după cea de la Buna Vestire. Va fi din nou pentru credincioși o mică satisfacție de ordin culinar, înaintea unei săptămâni grele pentru cei ce respectă perioada de abstinență.
Floriile au şi o semnificaţie simbolică legată de sacrificiul ritual al peştelui, urmând ca în zilele ce urmează să se înăsprească reţinerea de la prea multă hrană. Băutura alcoolică este intrerzisă, ca şi alte plăceri lumeşti.
Felicitări sărbătoriților
Cum un mare număr de concetăţeni poartă apelative ce amintesc de flori, dintr-o lungă listă a prenumelor femeilor şi bărbaţilor amintim în cele ce urmează următoarele, scrise în ordine alfabetică: Anemona, Brânduşa, Camelia, Codruţa, Crăiţa, Crina, Crizantema, Delia, Floarea, Florica, Florentina, Florina, Garofiţa, Garofina, Gherghina, Iris, Lăcrămioara, Margareta, Micşunica, Narcisa, Panseluţa, Romaniţa, Trandafira, Violeta, Viorica, Zambila, precum şi Codrin, Codruţ, Crin, Florin, Florentin, Laurian, Laurenţiu, Ghiocel, Mugurel, Narcis, Viorel.
Tuturor sărbătoriţilor le urăm zile senine,sănătate, bucurii şi La Mulți Ani! De asemenea, le dorim credincioșilor care astăzi cinstesc Paștele – ne referim la catolici, protestanți, anglicani și luterani – Sărbători binecuvântate!
Horia C. Deliu
