O acţiune de ecologizare a Planului Înclinat de la Comandău, folosit pe vremuri pentru transportul buştenilor din pădure, va fi organizată la sfârşitul acestei săptămâni de Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” din oraşul staţiune Covasna.
Vicepreşedintele asociaţiei, Mihai Tozlovanu, a declarat că acţiunea, programată sâmbătă, începând cu ora 9,00, este sprijinită de autorităţile locale şi a făcut un apel către membrii comunităţii de a se alătura acestei iniţiative.
„Planul Înclinat este năpădit de buruieni, în momentul în care stai jos la baza lui nu vezi nimic, este crescută vegetaţia. Şi acum doi ani am făcut, tot aşa, o ieşire şi într-o singură zi aproape am curăţat până la jumătate, măcar să se vadă şinele şi cablul acela care era pe mijloc şi trăgea platforma (…) Acum plănuim să înlăturăm iarba crescută între şine şi de o parte şi de alta a şinelor (…) şi să punem în valoare Planul Înclinat din punct de vedere optic (…) Eu am prins perioada când Planul era funcţional, nu consuma niciun pic de energie pentru că totul era gravitaţional, cobora vagonul greu, îl trăgea în sus pe cel uşor aflat jos (…) Reabilitarea şi repunerea lui în funcţiune ar fi o chestie extraordinară, dar pentru asta trebuie foarte mulţi bani”, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Mihai Tozlovanu.
Construcţia Planului Înclinat sau Şiclăul, cum este denumit de localnici, a fost începută în anul 1886 şi terminată în 1889.
Linia de cale ferată cu ecartament îngust folosită pentru transportul buştenilor a fost pusă în funcţiune în 1892, iar Planul Înclinat, aflat la jumătatea acesteia, folosea forţa gravitaţională pentru a urca şi coborî vagoanele.
Practic, între staţiile aflate la capete opuse exista o diferenţă de nivel de aproape 300 de metri, iar acest lucru permitea ca vagonul gol să fie tras în sus de vagonul cu lemne care cobora.
Pe măsură ce exploatările forestiere s-au restrâns, calea ferată a rămas nefolosită şi s-a degradat, iar Planul Înclinat care a funcţionat aproape un secol a fost distrus într-un incendiu.
„Volumul de material lemnos transportat pe vremea când planul înclinat funcţiona la capacitate maximă se apropia de 30 de vagoane a câte 10 metri cubi pe zi (…) La capătul inferior al Planului vagoanele erau coborâte de pe platforme şi erau formate garnituri de tren ce erau tractate de locomotive cu aburi până la gara CFR Covasna, unde erau transferate pe cale ferată cu ecartament normal. La capătul superior, materialul lemnos sosea tot pe cale ferată îngustă, de această dată din localitatea Comandău. Şi aici existau mocăniţe (locomotive cu aburi) ce aduceau lemnele din tot bazinul superior al râului Bâsca. Aceste căi ferate cu ecartament îngust se întindeau pe zeci de kilometri pe fiecare pârâu şi vale trecând chiar şi peste muntele Goru, până în Năruja, unde exista o variantă mai mică a Planului Înclinat. La inaugurare, acesta era cel mai important sistem de căi ferate înguste din Carpaţi, unificând trei componente majore: vagoanele trase de cai, planul înclinat şi locomotivele cu aburi. În 1995, odată cu catastrofalele doborâturi de vânt din zona Covasnei, a fost afectat şi Planul Înclinat, dar nu îndeajuns ca să fie distrus. La 17 mai 1997, cabina de comandă din partea superioară a Planului Înclinat a fost distrusă într-un incendiu ce a cuprins şi pădurea din jur. Datorită intervenţiei şi ajutorului celor care au lucrat la Planul Înclinat, cabina a fost reconstruită, Planul a fost restaurat şi a funcţionat în continuare până în 1999 când datorită reducerii exploatărilor de lemne din zonă, planul înclinat a fost trecut în conservare”, se arată într-o postare pe pagina de internet a Primăriei Covasna.
Anul trecut, Consiliul Judeţean (CJ) şi Primăria Covasna au achiziţionat calea ferată îngustă şi Planul Înclinat cu aproape 1,5 milioane de lei, cu scopul de a le reabilita şi introduce în circuitul turistic.
În ultimii ani, CJ Covasna a cumpărat şi alte bunuri cu scopul de a repune în funcţiune calea ferată şi Planul înclinat, cum ar fi mai multe locomotive cu aburi, locomotive diesel şi vagoane vechi, printre care şi o locomotivă Krauss, aflată pe lista obiectelor de tezaur naţional, fabricată în anul 1914 în Germania.
Oana Mălina Negrea/ AGERPRES
