Ziua mărcii poştale româneşti este sărbătorită la 15 iulie, dată la care, în anul 1858, au fost tipărite primele mărci poştale româneşti, în Moldova, potrivit site-ului www.romfilatelia.ro. Intitulată „Cap de bour”, emisiunea era formată din patru valori: 27, 54, 81 şi 108 parale. A intrat în circulaţie la 22 iulie/3 august 1858, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă, se arată în volumul „Istoria României în date” (2003).
Evenimentul avea loc la 18 ani după apariţia, în Marea Britanie, a celui dintâi timbru de pe mapamond, cunoscut în lumea filateliştilor cu denumirea „Black Penny”.
Marca poştală a avut un puternic impact în ţara noastră, iar în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a intrat în spaţiul românesc un nou obicei, cel al colecţionării mărcilor poştale. Atât colecţionarii, cât şi comercianţii de tutun vindeau mărci poştale, respectiv Capul de Bour, Principatele Unite sau Cuza. În scurt timp, au început să fie înfiinţate diverse societăţi sau cluburi filatelice, cu o activitate mai intensă la începutul secolului al XX-lea, care satisfăceau nevoia de comunicare şi de schimburi dintre colecţionari, menţionează site-ul www.romfilatelia.ro.
Prima emisiune tipărită în Moldova, în 1858, reproducea semnul heraldic de pe stema statului. În prezent, timbrul reprezintă, alături de drapel, imn, stemă şi monedă, unul dintre simbolurile noastre naţionale. Mărcile poştale constituie un mijloc de celebrare şi de promovare a patrimoniului naţional, fiind, totodată, un ambasador al istoriei, culturii şi civilizaţiei. De-a lungul timpului, Romfilatelia, instituţia desemnată să emită timbrele şi efectele poştale româneşti, a lansat emisiuni filatelice dedicate atât personalităţilor româneşti, cât şi evenimentelor sau momentelor care au marcat istoria, cultura şi spiritualitatea ţării noastre.
În anul 2018, anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Români celebri”, partea I, prin care onorează activitatea unor personalităţi de marcă ale naţiunii, conform unui comunicat al Romfilatelia remis AGERPRES. Pe cele nouă timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu), al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei), Ion Cantacuzino (1,50 lei), Nichita Stănescu (1,70 lei), Aurel Vlaicu (2 lei), Lucian Blaga (3 lei), Traian Vuia (7 lei), Spiru Haret (8,50 lei) şi Henri Coandă (28,50 lei).
La 22 iunie 2018, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale „Ia românească, unitate în spirit”, dedicată celei mai importante piese a costumului tradiţional românesc, anticipând ziua de 24 iunie, declarată din anul 2013 drept Ziua Universală a Iei.
În 2019, cu prilejul Zilei mărcii poştale româneşti, Romfilatelia a introdus în circulaţie emisiunea de mărci poştale având ca tematică „Peceţi ale domnitorilor români”. Pe cele patru timbre sunt reproduse imagini ale peceţilor în ceară care au aparţinut domnitorilor Alexandru cel Bun (1400-1432), Ştefan cel Mare (1457-1504), Vasile Lupu (1634-1653) şi Petru Rareş (1527-1538, 1541-1546), potrivit www.romfilatelia.ro.
La 15 iunie 2020, Romfilatelia a pus în circulaţie, cu prilejul împlinirii a 170 de ani de la naşterea poetului naţional, emisiunea de mărci poştale intitulată „Mihai Eminescu, poet al credinţei neamului românesc”. De asemenea, pentru a marca aniversarea centenară a Institutului de Speologie „Emil Racoviţă”, la 18 iunie 2020 a fost lansată o emisiune filatelică dedicată.
În anul 2021, Romfilatelia a pregătit mai multe emisiuni de mărci poştale, cu diferite tematici. Dintre acestea, amintim: „Floră din rezervaţiile naţionale”, dedicată bogatei diversităţi vegetale a României (pusă în circulaţie la 12 martie); „Theodor Aman, 190 ani de la naştere”, dedicată artelor plastice româneşti şi aniversării unuia dintre cei mai faimoşi artişti români (data punerii în circulaţie – 24 martie); „Sfintele Paşti” – care redă momente cruciale din viaţa lui Iisus Hristos (Intrarea în Ierusalim, Cina cea de taină şi Învierea); „Theodor Pallady, 150 de ani de la naştere”, dedicată artelor plastice şi unuia dintre maeştrii picturii româneşti moderne (14 aprilie); „Europa 2021”, cu două specii pe cale de dispariţie din fauna României: nurca europeană şi dropia (22 aprilie); „Ciuperci”, dedicată biodiversităţii planetei noastre (6 mai); „Cosmonautică. Aniversări”, care celebrează împlinirea a 60 de ani de la primul zbor al omului în Cosmos (Iuri Gagarin, 12 aprilie 1961) şi 40 de ani de la prima călătorie spaţială la care a luat parte un cosmonaut român – Dumitru-Dorin Prunariu (14 mai 1981), pusă în circulaţie la 14 mai; „Doamnele voievozilor români”, care readuce în memorie figurile a patru dintre aceste doamne: doamna Mara, soţia lui Mircea cel Bătrân; doamna Chiajna, soţie a lui Mircea Ciobanul, de trei ori domnitor al Valahiei (1545-1552, 1553-1554, 1558-1559); doamna Elina, soţia lui Matei Basarab; doamna Maria Voichiţa, a treia soţie a lui Ştefan cel Mare – pusă în circulaţia la 21 mai; „Palatele Iaşului”, dedicată valorosului patrimoniu arhitectural al oraşului şi judeţului Iaşi, ilustrând Palatul Roznovanu din Iaşi, Palatul Cuza din Ruginoasa, Palatul Sturdza din Miclăuşeni şi Palatul Culturii din Iaşi (pusă în circulaţie la 4 iunie); „Câinele, prieten al omului”, prezentând câinele în ipostaze diferite: ajutor practic al omului (ca însoţitor al nevăzătorilor sau al persoanelor cu dizabilităţi motorii), dar şi simplu prieten afectuos al copiilor (pusă în circulaţie la 11 iunie).
AGERPRES
