Ancheta declanşată în cazul ursului ucis în judeţul Covasna este în curs de finalizare şi avem suspiciuni de braconaj, faţă de modul în care a fost evaluat trofeul şi că ar fi exemplarul care a creat pagube în localitatea respectivă, a afirmat, miercuri, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu (GNM), Octavian Berceanu.
„În mod normal trebuie să ai exemplarul foarte bine identificat, e cel care produce pagube. Fişa de descriere pleacă de la persoana care solicită sprijin, cel care e păgubit, căruia i s-a distrus un bun sau animalele din curte. El se adresează fondului de vânătoare, care face demersuri către APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului, n.r.) şi Ministerul Mediului. De la Ministerul Mediului se constată aceste pagube şi se dă o derogare pentru exemplarul de urs care urmează să fie recoltat. În mod normal, trebuie să vină cei care au fondul de vânătoare (să recolteze exemplarul-problemă, n.r.). Avem suspiciuni faţă de modul în care a fost evaluat trofeul respectiv, avem suspiciuni că este exemplarul care a creat pagube în localitatea respectivă”, a spus Berceanu, la Digi 24.
Întrebat dacă este luată în discuţie varianta braconajului în cazul uciderii ursului din Covasna, şeful GNM a subliniat că aceasta „e principala suspiciune”.
Conform oficialului, o anchetă în acest caz a fost declanşată încă din data de 29 aprilie şi a punctat faptul că „un urs de această mărime, un mascul alfa, un exemplar atât de mare, are un teritoriu destul de bine definit în inima pădurii şi vine mai puţin către zonele locuite”.
„Am declanşat o anchetă încă din data de 29 (aprilie 2021, n.r.). Ancheta e în curs de finalizare, luăm la verificat hârtiile, locaţia unde a fost recoltat ursul să vedem dacă exemplarul corespunde cu cel din fişele de descriere. Toate aceste documente le împachetăm în urma anchetei pe care o facem şi mergem către organele de anchetă ale statului pentru a demara împreună o anchetă mai mare. Avem suspiciuni pentru că un urs de această mărime, un mascul alfa, un exemplar atât de mare, are un teritoriu destul de bine definit în inima pădurii şi vine mai puţin către zonele locuite. Acolo vin ursoaicele cu pui, urşii mai tineri… Vrem să vedem dacă a fost recoltat acolo unde spun cei care l-au recoltat, dacă e acelaşi urs care a creat pagube. E clar că există şi alţi urşi în zona respectivă care au generat pagube. E foarte greu de crezut (că pot exista confuzii între exemplarele de urs, n.r.), pentru că la locul recoltării erau şi vânători experimentaţi. Avem suspiciuni din acest punct de vedere”, a menţionat Octavian Berceanu.
Acesta a adăugat că extragerea unui exemplar de urs care produce pagube se face în baza unei derogări, dar nu pentru un trofeu, iar operaţiunea nu se face de către persoane din afara fondului de vânătoare.
„Noi când plecăm să extragem un exemplar în baza unei derogări nu mergem pentru un trofeu, ci pentru un exemplar de urs care produce pagube. Or, e puţin probabil ca acest exemplar, la prima vedere, care stă în mijlocul pădurii să producă pagube la distanţă destul de considerabilă în marginea pădurii. În mod normal nu ai cum să chemi persoane din afară să-ţi facă recoltarea unui urs care produce pagube. Avem suspiciuni faţă de perioada scursă între primele pagube înregistrate şi momentul în care a fost recoltat ursul. Sunt câteva luni de zile…”, a punctat şeful Gărzii Naţionale de Mediu.
Pe acelaşi subiect, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a declarat, miercuri, la Digi 24, că a fost demarat un control în cazul ursului brun împuşcat în Covasna, într-o arie naturală protejată, eveniment semnalat de către organizaţiile Agent Green (România) şi VGT (Austria).
„Am avut mai multe cereri de extragere de la acea asociaţie de vânătoare. O solicitare pentru un urs a fost aprobată. Am demarat un control pentru a clarifica ce s-a întâmplat acolo. Încă nu avem rezultatul controlului. Vom prezenta imediat situaţia cum se va finaliza controlul. Un lucru este cert: acolo sunt mai mulţi urşi-problemă. Cel puţin aşa rezultă din cererile depuse. Documentaţiile nu au fost complete, motiv pentru care doar o cerere s-a aprobat din trei. Din materialele prezentate zilele trecute pe posturile de televiziune am văzut că oamenii spun, în continuare, că anumite exemplare intră în gospodării, în intravilan, creează probleme. Aşteptăm rezultatul controlului şi vă vom informa. Sunt cereri depuse pentru mai multe exemplare care creează probleme în zonă. Primim aproape zilnic zeci de solicitări din teritoriu. Este perioada în care au ieşit din hibernare aceste animale sălbatice şi creează probleme în foarte multe zone din ţară. Acolo unde dosarele sunt complete, le analizăm şi acolo unde se impune va fi aprobarea extragerii, dar asta nu înseamnă că prin extragerea a nouă exemplare din miile de exemplare din ţară se rezolvă problemele peste tot”, a subliniat ministrul de resort.
Organizaţia Agent Green şi VGT au condamnat, miercuri, într-un comunicat de presă, uciderea ursului brun Arthur de către vânătorul de trofee, Prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein, care a venit în România în luna martie, la Ojdula (judeţul Covasna), pentru a-l împuşca.
„Arthur avea vârsta de 17 ani şi a fost cel mai mare urs observat în România şi probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică faptul că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum. Mă întreb cum a putut prinţul să confunde o femelă cu pui care vine la sat cu cel mai mare mascul care exista în adâncul pădurii. Este clar că prinţul nu a venit să rezolve problema localnicilor ci să omoare ursul şi să îşi ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăţa pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împuşcat ursul greşit”, a spus Gabriel Paun, preşedintele Agent Green.
Activiştii de mediu susţin că, în realitate, prinţul nu a omorât ursul-problemă, ci un mascul care trăia în adâncul pădurii şi care nu venise niciodată în apropierea localităţilor. „Ursul Arthur a fost observat vreme de mai mulţi ani de rangerul Agent Green din zona respectivă şi era recunoscut ca fiind un exemplar sălbatic şi neobişnuit cu prezenţa omului şi sursele de hrană oferite de acesta. Habitatul său era aria protejată Natura 2000 Oituz-Ojdula ROSCI0130″, precizează sursa citată.
Potrivit Agent Green, ursul brun este o specie strict protejată de legislaţia Uniunii Europene (UE) şi de Convenţia de la Berna, iar derogările sunt excepţii care se dau în cazuri extreme de la caz la caz, după o evaluare amănunţită a situaţiei, metoda letală fiind ultima soluţie atunci când alternativele (inclusiv relocarea) au eşuat şi ursul-problemă pune în pericol vieţi omeneşti şi gospodării.
Comisia Europeană (CE) a aprobat statelor membre buget pentru a compensa imediat şi just orice fermier care suferă pagube pe propriul teren sau în zone unde au contract pentru a practica agricultura, notează organizaţia.
***
Tanczos: Au fost demarate două anchete, paralele, în cazul ursului extras din fondul de vânătoare din Covasna
Două anchete paralele, una a Gărzii Naţionale de Mediu şi o alta a Gărzii Forestiere, au fost demarate în cazul ursului care a fost extras din judeţul Covasna, la o asociaţie de vânătoare, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, ministrul Mediului, Tanczos Barna, care a subliniat că nu se va antepronunţa în acest caz, pentru a nu influenţa verificările.
„În România, în momentul de faţă, legislaţia permite doar cotele de intervenţie şi cotele de prevenţie. Cotele actuale sunt doar de intervenţie. Cele de prevenţie nu au fost încă emise, deşi legislaţia prevede de anul trecut, din luna mai. Ceea ce s-a întâmplat în judeţul Covasna face obiectul unei anchete. S-au demarat două anchete paralele. O anchetă este derulată de Garda Naţională de Mediu, respectiv a doua de Garda Forestieră. Vorbim de două anchete paralele, pentru că respectarea legislaţiei, pe de o parte, pentru speciile CITES trebuie verificată de Garda de Mediu. În acelaşi timp, avem de-a face cu folosirea armelor de vânătoare şi în cazul acesta Garda Forestieră este instituţia abilitată să facă verificările şi controalele. Cele două anchete sunt în curs. Nu doresc să mă antepronunţ şi nu doresc să influenţez în niciun fel aceste anchete, de aceea nu mă voi pronunţa cu privire la documente care sunt în momentul de faţă în verificare de către cele două entităţi”, a explicat Tanczos.
El a menţionat că în data de 17 februarie Ministerul Mediului a emis un ordin de derogare, care permite extragerea unui exemplar de urs din fondul respectiv de vânătoare. Ordinul a fost publicat în Monitorul Oficial, executarea acestuia fiind în sarcina asociaţiei de vânătoare. Verificarea modului în care este pusă în practică derogarea se face de agenţiile judeţene şi de Garda Forestieră din regiunea respectivă.
AGERPRES
