Luni 15 februarie 2021, a trecut la cele veşnice economistul Dumitru Pop, personalitate importantă a vieţii publice din municipiul Sfântu Gheorghe şi judeţul Covasna, al cărui locuitor de cinste a fost timp de peste 60 de ani. Economistul, managerul, colecționarul, Omul de omenie DUMITRU POP s-a născut la 16 iulie 1935 în comuna Subcetate – Mureş, jud. Harghita, din părinţii Ana şi Petru Pop. Tatăl fost primar al comunei timp de 30 de ani (decedat în anul 1952). Dumnezeu a binecuvântat familia Pop cu şase copii, Dumitru (Mitică) fiind mezinul.
În dialogul purtat cu nepoata sa, în anul 2015, distinsa profesoară Doina Dobreanu – autoare a zeci de lucrări despre istoria, cultura, tradiţiile şi personalităţile din Subcetate şi a unei colecţii unice cuprinzând eşantioane reprezentative din patrimoniul cultural creat de înaintaşii din localitate, în decursul anilor, intitulat Dumitru Pop, vorbind despre trecute vremuri, text de o valoare documentară şi afectivă deosebită, postat pe site-ul Asociaţiei Culturale Dobreanu, sunt redate momente importante din copilăria şi adolescenţa sa, precum: trecerea la Domnul a mamei sale, în anul 1938, Dictatul de la Viena din 30 august 1940 şi consecinţele sale (primele două clase de şcoala primară, elevul Papp Demeter le-a făcut în limba maghiară), războiul şi urmările sale, instaurarea regimului comunist şi anii de închisoare ai tatălui său, devenit «duşman al poporului», anii grei de muncă pe şantierele de construcţii din Râşnov ş.a.
În anul 1950 a absolvit şcoala generală din comuna natală, apoi școala profesională, în Braşov, obţinând calificarea în meseria de instalator fiind repartizat pe un șantier în Râșnov. În anii 1953-1955, a urmat cursurile Liceului Mixt din acelaşi oraş, iar între anii 1955-1957 ale Şcolii Tehnice de Industrie Alimentară. În anul 1978 a absolvit Academia de Ştiinţe Social Politice, din Bucureşti, obţinând licenţa în Economia Construcţiilor, Transporturilor şi Comerţului. După absolvirea Şcolii Tehnice de Industrie Alimentară, în anul 1957, a fost repartizat, împreună cu bunul său prieten Tudor Daia, la Fabrica de Ţigarete din Sf. Gheorghe, întreprindere unde a îndeplinit mai multe funcţii, până la cea de şef serviciu producţie. Între anii 1971-1979 a fost Şeful Comisiei Sociale la Consiliul Judeţean al Sindicatelor, între 1979 şi 1986, director comercial la Întreprinderea de Aparataj şi Motoare Electrice, unde s-a ocupat de aprovizionare, import, export, şi a participat în numeroase delegații în Siria, Iordania, Grecia, Germania, Ungaria, pentru a promova produsele noastre în străinătate. În perioada 1987-1989 a fost director la Baza Judeţeană de Aprovizionare din Sf. Gheorghe. Pentru activitatea sa pusă în slujba comunităţii, pentru performanţele manageriale obţinute a fost decorat cu Ordinul Muncii cl. A II-a. Ca o recunoaştere a respectului de care se bucura în cadrul municipiului şi al judeţului, după evenimentele din decembrie 1989, a îndeplinit funcţia de viceprimar al judeţului Covasna (1989-1990), iar apoi, viceprimar al municipiului Sf.Gheorghe, între anii 1990-1992. În anul 2007 a primit premiul de Cetăţean de onoare al comunităţii româneşti din Sf.Gheorghe.
În anul 1963 s-a căsătorit cu iubita sa soţie Georgeta, de profesie asistent medical. A avut o familie frumoasă, fiind mândru de fetele din preajma lui, care l-au răsfățat cu grija și iubirea lor: soția Georgeta, fiica Antoanela, medic și nepoata Laura care i-a urmat în carieră, studiind economia și finanțele în Anglia.
Om al cetății, Dumitru Pop lasă un nume bun, amintirea unui om de omenie, înțelept, chibzuit, generos, cinstit, sociabil, optimist, iubitor de pace și bună învoire între oamenii de toate etniile și confesiunile. De fiecare dată când ieșea în oraș, la fiecare doi pași întâlnea un cunoscut, se salutau, vorbeau, apoi spunea despre toţi „e bunul meu prieten”! Și avea câte o poveste despre fiecare.
Una din pasiunile sale a fost aceea de a vizita expozițiile și galeriile de pictură, cu precădere cu ocazia delegațiilor în București. Atunci, a cunoscut și s-a împrietenit cu mari artiști: Piliuță, maestrul Baba, Traian Brădeanu, Musceleanu, Radu Dărângă, Sabin Bălașa, Gheorghe Ionescu, Petru Popovici.
S-a bucurat din plin de ambianța plăcută de acasă, cu o notă în plus de frumusețe oferită de încântătoarea galerie de pictură românească contemporană și de priveliștea la fel de încântătoare a grădinii din fața casei cu o mulțime de soiuri de trandafiri parfumați. Acum şase ani, în finalul dialogului lui cu prof. Doiniţa Dobreanu reamintea principiile care i-au călăuzit viaţa: muncă, cutezanță, iubire și respect pentru om, încredere în tine și în Dumnezeu, considerându-se un învingător.
- Un ultim gând de mulțumire și recunoștință a fost îndreptat către familie, prieteni, medici, asistente și personal sanitar care au încercat să-i ușureze suferința, precum și preoților care l-au întărit sufletește.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!
Dr. Ioan Lăcătușu
