Senatorul Titus Corlăţean, iniţiator al legii pentru declararea datei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon, consideră că acest act normativ adoptat miercuri de Cameră, ca for decizional, a fost necesar, printre altele, pentru marcarea la nivelul tinerei generaţii a unei simbolistici naţionale.
„Salut votul de miercuri al Camerei Deputaţilor care a aprobat cu largă majoritate proiectul de lege pe care l-am iniţiat pentru declararea zilei de 4 iunie – Ziua Tratatului de la Trianon. Consider că este o zi mare pentru identitatea naţională şi pentru simbolistica românească, pentru statul român, pentru că această lege care a fost adoptată marchează 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon în România, ca o dată esenţială în evoluţia statului român şi contemporan românesc. (…) Această lege era necesară inclusiv pentru marcarea la nivelul tinerei generaţii a unei simbolistici naţionale”, a declarat Corlăţean, pentru AGERPRES.
În opinia sa, prin acest act normativ se marchează, „cu demnitate naţională”, un moment important din istoria naţiunii române, „care a fost supus unor încercări de rescriere, unor poziţii revizioniste care au fost promovate de-a lungul anilor de la Budapesta de diverse forţe politice”.
„Forţe politice începând cu Jobbik şi Fidesz au determinat şi adoptarea, în 2010, în Ungaria, a două legi, una privind ‘comemorarea’ a aşa zisei tragedii a naţiunii maghiare prin Tratatul de la Trianon şi a doua lege privind acordarea, pe baze etnice, a cetăţeniei ungare etnicilor maghiari care trăiesc în alte state. Dacă vocea statului român rămâne tăcută în planul relaţiilor internaţionale, există riscul de a se auzi numai teoria cealaltă”, a adăugat Corlăţean.
Senatorul PSD a amintit că, în doar trei săptămâni, se va marca centenarul de la semnarea Tratatului de Pace de la Trianon între puterile aliate învingătoare în Primul Război Mondial, pe de o parte, şi Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, stat învins în prima conflagraţie mondială.
„Este o zi foarte importantă 4 iunie, deoarece a fost recunoscută internaţional frontiera dintre Ungaria şi România şi actul extraordinar de la 1 Decembrie 1918, care a marcat unirea Transilvaniei cu România, a dobândit recunoaştere internaţională odată cu încheierea Tratatului de pace de la Trianon. Acest tratat a însemnat şi recunoaşterea drepturilor politice şi civile ale românilor care constituiau o populaţie majoritară în Transilvaniei”, a mai spus Corlăţean.
Potrivit lui Corlăţean, tratatul este „un document politic şi juridic de o importanţă deosebită pentru naţiunea română şi un element esenţial al realităţii geopolitice actuale la nivel european”.
„Această lege era necesară pentru a afirma încă o dată adevărul istoric pe care statele aliate, câştigătoare în Primul Război Mondial şi România, l-au determinat. Nu în ultimul rând, această lege nu este îndreptată împotriva vreunei minorităţi naţionale (…). România este patria comună şi generoasă pentru toţi cetăţenii săi, fie ei majoritar etnic sau minoritar etnic, dar cred că este o chestiune corectă şi constituţională ca simbolistica naţională a României să fie şi marcată oficial prin lege şi nu văd de ce României i-ar fi refuzat un astfel de drept şi ar trebui respectată de toţi cetăţenii şi toate forţele politice din România”, a menţionat senatorul PSD. AGERPRES
