Marea Sărbătoare religioasă din 25 martie numită Buna Vestire este cunoscută în popor şi sub denumirea de Blagoveştenie, reprezentând primul praznic dedicat Maicii Domnului. În calendarul popular astăzi este şi Ziua Cucului, deoarece acum solitara pasăre cenuşie cântă pentru prima data în această primăvară.
Mesajul Arhanghelului Gavriil
Semnificaţia termenului Buna Vestire se referă la momentul în care Arhanghelul Gavriil o anunţă pe Fecioara Maria că-l va naşte pe Fiul lui Dumnezeu. Este o veste minunată, dar neaşteptată, care se referă la împlinirea făgăduinţelor şi pregătirilor venirii în lume a lui Iisus.
Din această zi fastă încep să treacă una după alta cele nouă luni ale sarcinii. Tânăra Maria, fecioara din Nazaret crescută în Templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela lui Iosif, a fost aleasă de Dumnezeu şi a primit magica veste prin intermediul Arhanghelului Gavriil, care i-a spus aceste vorbe rămase celebre până astăzi: „Bucură-te, ceea ce eşti plină de har! Domnul este cu tine. Binecuvantată eşti tu între femei”…
Datini străvechi
După Echinocţiul de Primăvară, când ziua a fost egală cu noaptea, putem spune că şi din punct de vedere astronomic am intrat în cel mai frumos anotimp. Numai că după câteva zile superbe, din weekend avem parte de o vreme capricioasă, cu ninsori, așa-numita „Zăpada Cucilor”, subiect despre care am scris în ediția de ieri a ziarului. Însă trebuie să fim optimişti şi să aşteptăm reapariţia Soarelui, a vremii bune, care nu vor întârzia pera mult.
În majoritatea descântecelor pe care oamenii simpli le făceau pe vremuri, dar şi ale rugăciunilor pe care credincioşii le spun în prezent este mereu invocată Fecioara Maria, ocrotitoarea celor bolnavi şi sărmani, a fetelor fără noroc, a femeilor care nu au încă urmaşi.
Tradiţia românească spune că pe 25 martie oamenii trebuie să aibă o atitudine prietenească unii cu ceilalţi, să uite vechile diferende, să nu se sfădească. În aceasta zi aducătoare de veste minunată, cunoştinţele nu au voie să se certe, să-şi facă reproşuri, să se învrăjbească, deoarece este mare păcat. Există o superstiţie care se referă la faptul că oamenii certăreţi, ce nu se pot debarasa de nărav nici de Buna Vestire, vor avea parte de necazuri tot anul.
În anumite sate s-a păstrat obiceiul arhaic, ca tinerele fete să pună grâu la încolţit în străchini de lut. Dacă acesta va încolţi şi va creşte frumos, este un semn ca primăvara va fi frumoasă, iar cei din casă vor fi sănătoşi tot anul. Să dea Domnul, fiindcă în prezent toată lumea se teme de Coronavirus!
În credinţa populară Buna Vestire este dedicată atât maternităţii umane, cât şi fertilităţii ogoarelor, pământul fiind blagoslovit. De aceea sărbătoarea se mai numeşte şi Blagoveştenie. Azi se poate doar ara, nu şi semăna, căci păsările vor ciuguli boabele ce urmează a fi puse sub brazdă.
Cucul – pasărea dragostei
O altă semnificaţie a datei de 25 martie se referă la tradiţia populară care vorbeşte despre dezlegarea limbilor păsărilor cântătoare. Este vizat mai cu seamă cucul, solitara înaripată de culoare cenuşie, considerată pasărea dragostei la români.
De fapt, oamenii satului venerează alături de cuc toate păsările cerului, oferindu-le grăunţe, firimituri şi ale ofrande simbolice pentru a nu dijmui mai târziu holdele şi viile. Cum timpul se încălzeşte încep să vină tot mai multe păsări din ţările calde, primele fiind berzele, iar cucul urmează să cânte pentru prima oară în acest sezon.
Se ştie că amintitele păsări îşi depun ouăle în cuiburi străine şi nu-şi cresc puii, de aceea se spune că micile înaripate „nu au mamă”.
Cântecul cucului este important în această zi specială, iar atunci când îl auzi trebuie să fii primenit, vesel, iar în buzunar să ai bani, pentru a avea parte de un an bun, cu noroc, belşug şi voie bună. Superstiţia mai spune că dacă auzi cucul cântând dinspre partea dreaptă vei primi veşti bune. În schimb de vine cântecul din stânga sau din spate, foarte probabil că vei primi nişte veşti care nu vor fi tocmai pe placul tău.
„Noaptea focului”
Am aflat cu ani în urmă despre un obicei ciudat în satul Băcel, relatat cândva de moș Iuga, privitor la…„ameninţarea” pomilor fructiferi cu o secure, pentru a da rod bogat. De Buna Vestire se rostea şi un descântec, pomii din livadă fiind stropiţi cu un pic de…ţuică şi „atenţionaţi” să facă fructe, altminteri vor fi puşi la pământ. De asemenea, din bătrâni s-a perpetuat obiceiul de fi adunate în curte lucrurile ce nu mai fac trebuinţă în gospodărie, dându-li-se foc, reprezentând un ritualul de purificare.
890 × 500
Obiceiul era cunoscut sub denumirea generică de „Noaptea focului”, specific şi cu ocazia altor sărbători, aşa cum am mai scris în cadrul acestei rubricii, focul contribuind la despărţirea de vechile lucruri, de obiecte nefolositoare, gunoi, resturi vegetale, pregătindu-se apariţia mlădiţeţlor noi, a sezonului cald, al ierbii proaspete şi florilor.
Prima dezlegare la peşte în Postul Paştelui
Credincioşii ştiu, fără doar şi poate, că pe 25 martie în plin Post al Paştelui este prima dezlegare la peşte. Chiar există o vorbă în popor legată de acest obicei, în sensul că cine mănâncă o asemenea delicatesă culinară va fi sănătos şi se va simţi precum peştele
în apă.
Postul Mare în care ne aflăm constituie cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe, urmând să ţină până de Paşti.
În acest lung interval de autopenitenţă se dă dezlegare nu doar la peşte, ci şi la vin şi ulei atât de Buna Vestire, cât şi de Sf. Gheorghe şi aproape de final, în Duminica Floriilor.
O altă datină frumoasă, plină de semnificaţii, vizează practica de a a presăra în pragul uşii de la intrare câteva bucăţele de pâine şi puţină sare pentru „hrana …îngerilor!”
Horia C. Deliu
