După Sărbătorirea Femeii pe data de 8 martie, iată o zi mai târziu credincioșii îi pomenesc pe cei 40 de Sfinţi Mucenici, oşteni credincioşi care şi-au sacrificat viaţa întru Hristos.
Tot din această zi de 9 martie în calendarul popular apar consemnaţi şi „Moşii”, care conform tradiţie continuă zilele capricioase ale „Babelor”, cu alternanţe de temperatură şi unele precipitaţii, semn că primăvara îşi intră treptat în drepturi.
Sacrificiu suprem
Referindu-ne la semnificaţia evenimentului biblic să precizăm că povestea celor 40 de Mucenici din Sevastia este tragică. Iniţial aceştia fuseseră soldați în slujba împăratului roman Licinius. Numai că fiind creştini, nu erau pe placul autorităţilor. Ca atare, acestea au încercat prin diverse metode să-i facă să renunţe la convingerile lor religioase, la credinţa în Iisus, şi să se închine şi ei idolilor, ca toţi ceilalţi. La început oştenii au fost luaţi cu vorba bună, oferindu-li-se daruri şi promisiuni de mărire, după aceea s-a trecut la represalii. Au fost aruncaţi în închisoare, loviţi cu pietre, bătuţi timp de opt zile, iar în final condamnaţi la moarte prin îngheţare în Lacul Sevastiei.
Numai că în noaptea fatidică s-au întâmplat nişte minuni, apa lacului s-a încălzit în mod inexplicabil, gheaţa s-a topit şi 40 de cununi luminoase s-au pogorât deasupra capetelor mucenicilor!
Auzind despre aceste miracole guvernatorul provinciei a poruncit ca oştenilor să le fie zdrobite oasele picioarelor, fiind lăsaţi să moară pe câmp în chinuri groaznice. Rămășițele lor au fost arse, iar cenușa aruncată în lac…
Iată numele Sfinţilor Mucenici: Acachie, Aetie, Aghie, Aglaie, Alexandru, Atanasie, Candid, Chirion, Chiril, Claudie, Domeţian, Domnos, Ecdit, Eutihie, Evnichie, Filoctimon, Flavie, Gaie, Gorgonie, Hudion, Ieraclie, Ilie, Ilian, Ioan, Isihie, Leontie, Lisimah, Meliton, Nicolae, Prisc, Sacherdon, Severian, Sisinie, Smaragd, Teofil, Teodul, Valent, Valerie, Vivian, Xantie.
Praznicului din 9 martie i se mai spune şi “Ziua celor fără nume”, adică a bărbaţilor care nu poartă apelativul vreunuia dintre sfinţii pomeniţi.
Delicatese culinare specifice
Gospodinele experimentate, dar şi cele tinere care au învăţat de la mame sau bunici meşteşugul pregătirii unor împletituri dulci cu nume explicit, ştiu că de Ziua celor 40 de Sfinţi Mucenici este datina preparării unor asemenea bunătăţi. Practic sunt nişte dulciuri din aluat ce imită cifra 8 şi care poartă denumiri ce variază în funcţie de anumite zone ale României: mucenici, sfinţişori, brânduşei, măcinici ori brădoşi.
De fapt, există două categorii de asemenea produse tradiţionale: pe de-o parte sunt colăceii ceva mai mari; pe de alta, nişte figurine îmbibate în sirop. Cele din prima categorie se prepară mai ales prin părţile Moldovei. Forma 8 reprezintă o stilizare a fiinţei umane, dar şi cele opt zile cât au fost torturaţi oştenii care credeau în Iisus Hristos.
Preparatatele moldoveneşti sunt mai consistente, pufoase, foarte dulci, fiind făcute din aluat de cozonac, unse apoi cu miere, iar deasupra au presărată nucă macinată. Mucenicii pot lua şi alte forme, de pildă de albină, porumbel sau de om.
În alte zone, inclusiv în judeţul Covasna, mucenicii sunt cu zeamă, au dimensiuni mici, fiind şi ei preparaţi tot din aluat în formă de ∞, dar fierţi apoi în apă cu zahăr, scorțișoară și nucă, simbolizând… lacul în care au fost aruncați cei 40 de Sfinţi pentru a fi exterminaţi.
Sub orice formă s-ar prepara, mucenicii au mare căutare la cei mici şi cei mari, existând obiceiul de a fi oferiţi în dar spre pomenirea morţilor.
Cinstirea martirilor
Atât în mediul rural, cât şi cel urban încă se păstrează obiceiul de a mânca pe 9 martie tradiţionalii mucenici şi a bea mai multe pahare de vin. Unii bărbaţi care, chipurile ţin la tradiţie”, susţin că ar trebui date pe gât nu mai puţin de…40 de păhărele, câte unul pentru fiecare martir, acest ritual bahic urmând să le aducă noroc tot anul.
Numai că după ingerarea unei asemenea cantităţi de băutură temerarii ajung inevitabil „pulbere”, încât trebuie căraţi acasă în spate de tovarăşii de la cârciumă…
Pe vremuri se practica prin sate asemenea deprinderi ritualice, dar treptat s-a ajuns la moderaţie în consumul băuturii, închinându-se doar simbolic pentru cei 40 de sfinţi.
Nenea Nicu Boriceanu, din Floroaia, mi-a confirmat acest lucru, precizând că a apucat în tinereţe acest obicei ciudat, menit, chipurile, să alunge…frigul şi să grăbească sosirea primăverii.
Bătrânii spuneau că dacă plouă pe 9 martie, aşa va fi vremea şi de Paşte, iar dacă tună, sezonul călduros va fi prielnic culturilor.
Pomeni
Stimaţi cititori, reţineţi că astăzi este o dată importantă în Calendarul bisericesc ortodox, când este bine să ne gândim la cei plecaţi dintre noi, să facem mici pomeni, respectând astfel datinile străbune.
Porţile Raiului se deschid…
În credința populară în această zi specială se deschid Porțile Raiului, precum şi mormintele, de aceea se oficiază în lăcaşurile de cult ortodoxe Slujbe speciale, pomenindu-se răposaţii.
Apoi femeile împart în curtea bisericii atât la sărmani, cât şi la alte persoane venite la cimitir pomeni, pachete cu alimente de post, mucenici şi pahare cu vin. În nici un caz…40 de persoană (!), cum şuguiesc unii.
Este interesant că indiferent de modalitatea de pregătire a mucenicilor, toţi au aceeași formă antropomorfică, un opt stilizat, ce ne duce cu gândul la trupul uman.
Pe lângă praznicul celor 40 de Sfinţi Mucenici, data de 9 martie însemna în vechime şi începutul Anului agricol.
Horia C. Deliu
