Orice victorie se obține prin luptă, strădanie, perseverență, inteligență, viclenie, subversiune sau trădare ori toate la un loc, având un singur scop: obținerea ei, iar atingerea scopului duce în mod firesc la euforie pentru cei învingători.
Euforia este „o stare de bună dispoziție (exagerată), provocată de obicei de unele boli sau de narcotice” (NDULR). Aici nu ne vom referi la narcotice și la boli în sensul adevărat al cuvântului, ci la sensul familiar al expresiei „a avea boală pe cineva”, în cazul de față pe PSD.
Așa cum ați ghicit, tema o reprezintă recentele alegeri prezidențiale câștigate de Președintele Klaus Iohannis și PNL, care acum „sunt pe val”, însă nu trebuie să uite că, la fel ca la surfing, după un timp, când ajungi pe val nu poți rămâne acolo o veșnicie, ci trebuie să și cobori. Așa că e bine să nu se culce „pe laurii victoriei” ci să rămână în gardă, căci „leul rănit” acum își linge rănile, dar în scurt timp va reveni și va ataca în forță la alegerile locale și parlamentare. Și așa e și firesc, pentru că după o vreme partidul/ partidele aflat/aflate la putere se erodează, își secătuiesc energiile și trebuie să cedeze locul Opoziției. De aceea este mult mai bine ca actualii proaspăt guvernanți să se gândească ce vor realiza și ce vor lăsa după ei când va veni vremea ca la rândul lor să cedeze locul „barbarilor” aflați „la porțile Romei”…, astfel că cei care vor veni să nu mai dea vina pe antemergători, că au lăsat un dezastru, că economia țării este „o gaură neagră” în care s-au scurs toate veniturile, că cei învinși sunt niște „monștri” de care lumea trebuie să se ferească, că …, dar mai bine e să ne gândim că noi înșine, tocmai veniți la putere, victorioși și avizi, să nu urmăm exemplul celor de dinainte, care, acum în opoziție, ne vor taxa precum „noi” o facem acum.
Și din spate mai paște un pericol: electoratul, care, așa cum a taxat acum PSD-ul, să nu vă taxeze la fel, dacă nu veți face tot ce-ați promis atât de „profesional” cu surle și trâmbițe.
Personal nu sunt PRO sau CONTRA, dar ca OBSERVATOR îmi permit „să văd” și să-mi spun părerea, căci până la urmă nu contează apartenența politică, ci ceea ce veți face pentru cetățenii acestei Românii și a micilor „Românii” aflate peste hotare, și deci pentru Patria noastră comună: ROMÂNIA!
Mihai Trifoi