În fiecare an, în a treia joi din luna noiembrie, este marcată în România Ziua Naţională fără Tutun, printr-o iniţiativă menită a atrage atenţia asupra impactului pe care îl are fumatul asupra sănătăţii oamenilor.
Într-un comunicat de presă emis de către Compartimentul Relații Publice, Agenţia Naţională Antidrog (ANA) arată că, prin intermediul Centrelor teritoriale de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog, instituția foloseşte acest prilej pentru a derula activităţi de informare, sensibilizare şi conştientizare în mediul şcolar, familial şi în comunitate, cu privire la riscurile consumului de tutun şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.
În calitate de coordonator naţional al politicilor publice în domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, ANA susţine, prin demersurile sale, organismele internaţionale cu rol similar, motiv pentru care, şi în acest an, se vor implementa, la nivelul naţional, activităţi de sensibilizare şi informare a populaţiei cu privire la efectele asociate fumatului.
În acest an, mesajul este cel promovat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), prin care sunt subliniate riscurile de sănătate asociate consumului de tutun, având ca temă “Tutunul, o amenințare globală în calea dezvoltării”.
Campania din acest an se axează pe amenințările industriei tutunului în calea dezvoltării tuturor țărilor, incluzând sănătatea și bunăstarea economică a propriilor cetățeni.
Fumatul – de la modă la dependență
„De ce fumezi?”
„De filtru!” – acesta este unul din cele mai dese răspunsuri date de puștii „cool”, care cred că inteligența, popularitatea și „șmecheria” vin în pachetul cu țigări. Cei mai mulți fumători au început să fumeze în jurul vârstei de 13 ani, atunci când efectele pubertății pun stăpânire pe copil, iar nevoia de socializare, de remarcare, de urcare pe scara ierarhică a grupului devine cel mai important lucru din viața sa. Dar de ce fumatul și nu orice altă activitate? Pentru că este la îndemână, pentru că este relativ accesibil financiar, pentru că în viețile copiilor apar constant modele de oameni care fumează. Aprinzându-și țigara, un copil se va simți matur, va avea impresia că face parte din rândul adulților. Cercetările arată faptul că adolescenții cu vârstele cuprinse între 13 și 17 ani, care fumează, sunt mai predispuși la a încerca și alte droguri. Un alt fapt alarmant este acela că tinerii care încep foarte devreme să fumeze, vor continua să fumeze și ca adulți.
Ajunși la maturitate, foarte mulți dintre cei care au început să fumeze de la vârste fragede, încearcă să renunțe, începând să conștientizeze efectele tutunului, pe toate planurile vieții lor. Din păcate, renunțarea la acest viciu este foarte dificilă, întrucât fumatul dă dependență pe mai multe planuri. Omul este o ființă a obișnuinței: odată intrat în reflex un gest, cu greu mai poate fi controlat. Astfel, aprinderea țigării și ducerea acesteia la gură, dă un sentiment reconfortant de siguranță, de confort – „este o acțiune pe care o cunosc, o fac bine, nu risc să greșesc, face parte din mine”. De asemenea, fumatul aduce oamenii laolaltă – toate discuțiile interesante de la serviciu, au loc la țigară. Indiferent de temperatura de afară, oameni care nu se cunosc, dar au același punct comun – fumatul – se vor aduna în „Locul pentru fumat” pentru a socializa. Și cum nevoile sociale și de apartenență sunt foarte puternice în noi, omul nefiind o ființă solitară, prin natura sa, țigara apare ca o verigă lipsă în legăturile sociale simple. Nu în ultimul rând, dependența fizică este unul din aspectele care fac renunțarea la fumat extrem de dificilă. Ca în cazul oricărei substanțe, când nivelurile de toleranță la nicotină ale organismului cresc, acesta ajunge să aibă nevoie de doze din ce în ce mai mari, pentru a-și menține efectul fiziologic. Ca un efect de cascadă, când organismul se obișnuiește cu nicotina, începe să ceară folosirea substanței tot mai des, pentru a ajuta corpul să funcționeze normal. Acesta este momentul în care se instalează adicția.
Tutunul – de la panaceu, la „iarba dracului”
Tutunul este cultivat de peste 8000 de ani, fiind folosit din cele mai vechi timpuri ca remediu pentru diverse afecțiuni. Inițial acesta era mestecat, abia în secolul al XVI-lea, Thomas Harriet propune fumatul ca metod de consum al tutunului. Cu toate acestea, se înregistrează multe decese pentru că persistă obiceiul de a se fuma pe nas.
Cu toate că efectele sale nocive au fost cunoscute dintotdeauna, fumatul nu și-a pierdut din popularitate, studiile arătând că în anul 2016, un miliard de oameni erau fumători, din totalul de 7,4 miliarde de locuitori ai globului.
De-a lungul secolelor, s-au perpetuat diverse metode de eliminare a acestui obicei din viața oamenilor: de la pedepsirea fumătorilor (în Anglia secolului al XVI-lea, pedepsele mergeau până la decapitare), la educarea lor, oripilarea prin furnizarea de informații cât mai dure despre efectele fumatului, până la restricționarea prin lege a zonelor în care poate fi consumat tutunul. Astăzi, există clinici specializate în tratarea dependenței de fumat, există produse, pe piața farmaceutică, dar cea mai puternică și eficientă metodă de tratament, fără de care nici o altă variantă nu va avea succes, este voința proprie.
Culturile de tutun în România
După închiderea fabricilor de procesare a tutunului din România, cultivarea acestei plante a cunoscut un important declin, anul trecut fiind cultivate aproximativ 1600 de hectare, faţă de 35.000 de hectare, înainte de 1989. Oficial, în ţară, mai funcţionează o singură fabrică de procesare a tutunului, care achiziţionează materia primă de la fermieri. Județul în care se cultivă cel mai mult tutun este Dolj, cu aproape 700 de hectare, urmat de Teleorman cu 305,25 și Mureș cu 97,56 de hectare. În total, în prezent, se cultivă tutun în 26 de judeţe din ţară, Covasna nefiind printre acestea.
O afacere de sute de miliarde de dolari
În anul 2017, cei mai mari producători de tutun din lume au fost China, Japonia, India, Statele Unite ale Americii și Cuba. Cu toate acestea, cei mai mari consumatori de tutun, per cap de locuitor, sunt cehii, sud-coreenii, germanii, elvețienii și turcii.
Cu toate că afacerile cu țigări reprezintă o industrie de sute de miliarde de dolari, singurii beneficiari reali de pe urma vânzării produselor din tutun sunt doar proprietarii marilor companii din domeniu.
Deși salariul minim pe economie a crescut constant în ultimii ani, în România, prețul pachetului de țigări a crescut aproape exponențial. Un calcul simplu ne arată că un fumător care consumă un pachet de țigări pe zi, cheltuiește într-o lună 510 lei, într-un an 6.120 de lei, iar cu banii dați pe țigări în 20 de ani, ar putea să își cumpere măcar o garsonieră – în toată această perioadă cheltuind 122.400 de lei. Iar cum un viciu nu vine niciodată singur, majoritatea fumătorilor sunt consumatori cel puțin ocazional de alcool și aproape întotdeauna de cafea, deci la costurile de mai sus, se mai pot adăuga cheltuieli de minim 100 de lei pe lună, pentru vicii adiacente.
Până la urmă, în afară de o scurtă stare de calm, care ar fi beneficiul acestui obicei?
Statistici alarmante
În comunicatul de presă emis de către Agenția Națională Antidrog, se mai arată că potrivit rezultatelor studiilor în domeniu, au reieşit date alarmante privind fumatul produselor din tutun:
- La nivel global, consumul de tutun ucide anual aproape 6 milioane de oameni, din care 600 de mii sunt nefumători, expuşi fumatului pasiv. Estimarea este că, până în 2030, consumul de tutun va determina direct sau indirect mai mult de 8 milioane de decese în fiecare an, iar mai mult de 80% dintre acestea vor fi înregistrate în ţările slab dezvoltate.
- Prevalenţa fumătorilor în România este de 27% (un procent peste media UE).
- Pentru jumătate din fumători cu vârsta peste 45 de ani sunt înregistrate decese din cauza diferitelor boli induse sau accelerate de fumat.
- Deși consumul de tutun în rândul adolescenților din România s-a înscris pe o linie descendentă începând din 2003, în 2015 este peste mediile europene, pentru toate perioadele de referinţă: consumul de tutun de-a lungul vieţii – 51,7% față de 45,6% la nivel european, consumul de tutun în ultimele 30 zile – 30,1% față de 21,4% şi consumul de tutun zilnic în ultimele 30 zile – 19,7% față de 12,4%. Totodată, se observă valori mai mari ale consumului de tutun în rândul băieţilor, comparativ cu cele înregistrate în rândul fetelor, însă pentru ambele sexe, adolescenţii din România se situează peste valorile medii europene.
- Bolile care determină cea mai mare mortalitate în România sunt exact acele boli pentru care fumatul este factor cauzal sau de risc: bolile cardiovasculare, cancerul (în special cel pulmonar, în creştere la sexul feminin) şi bolile respiratorii obstructive cronice (BPOC).
Oana-Mihaela Costache
