Un tezaur format din 30 de monede din bronz din secolul al V-lea a fost descoperit în timpul campaniei de cercetări arheologice efectuate în această perioadă la cetatea Argamum din comuna tulceană Jurilovca.
Monedă descoperită în edificiul delimitat în campania de cercetări din acest an
Săpăturile au fost efectuate anul acesta timp de două săptămâni, în luna octombrie, sub coordonarea arheologului George Nuțu, cercetător la Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion” din Tulcea. El a precizat că în campania din acest an s-a verificat incinta nordică a cetății, cercetările fiind efectuate în colaborare cu Universitatea Ludwig-Maximilian din Munchen.
„Zona a fost investigată de profesorul Nicorescu în perioada interbelică, dar el s-a axat pe basilici, pretorium, sistemul defensiv al cetății și au rămas zone neexplorate. Partea asta de incintă din interiorul orașului, de exemplu, a fost degajată parțial, printr-un șanț relativ îngust”, a explicat cercetătorul.
În timpul campaniei din acest an, pe lângă tezaurul de 30 de monede de bronz, a fost descoperită și o mare cantitate de ceramică și s-a delimitat un edificiu cu cel puțin trei încăperi.
„Partea de nord-vest este afectată de căderea incintei, dar cel puțin cele două încăperi de la sud sunt bine păstrate. Nu știu dacă vom ajunge cu cercetările la nivelul de locuire a acestui edificiu în anul curent, dar deja avem o monedă de secol VI în colțul încăperii, probabil anul 540. Din punctul meu de vedere, aici este cel mai frumos oraș din Dobrogea. Din perspectiva importanței nu se poate compara cu Tomis, Histria sau cu orașele de pe limesul danubian, Noviodunum, Troesmis, dar așezarea este spectaculoasă, relativ bine păstrată și lipsită de intervențiile din perioada medio-bizantină, care marchează majoritatea cetăților din Dobrogea”, a mai spus specialistul ICEM.
Lucrările de săpături din acest an de la Argamum au fost efectuate de către tulceni care locuiesc în satele situate în apropierea sitului arheologic, pentru care locul de muncă temporar reprezintă o sursă de venit.
„Anul acesta am lucrat la o brutărie, dar acum s-a închis. Lucrez în sit pentru prima dată și am fost printre persoanele care au descoperit tezaurul de 30 de monede, din secolul al V-lea. La orice descoperire ești bucuros. Îți închipui ce a fost acolo”, a declarat, pentru AGERPRES, Nicoleta Toma, în vârstă de 42 de ani, din satul Sălcioara.
Pentru alți lucrători din echipa coordonată de specialiști arheologi descoperirea de anul acesta nu este cea mai marcantă.
„Am venit pe acest șantier pentru prima dată la vârsta de 18 ani. Modul de lucru nu s-a schimbat în cetate, dar depinde unde se lucrează. La ziduri, munca e mai brută, dar la schelete, e mai fină. Cea mai importantă descoperire a fost acum șase ani, când s-au găsit șapte sau opt schelete. A fost pasionant”, a afirmat Mihaela Grigore, în vârstă de 35 de ani, din satul Jurilovca.
Cel mai experimentat lucrător din situl Argamum pare să fie paznicul zonei, Mihail Cernadîrcă. Alături de alți doi bărbați, el transportă cu roaba pământul care a acoperit locul în care se fac cercetările.
„Sunt aici de 23 de ani, dar muncesc de la 14 ani. Păzesc 125 de hectare de patrimoniu. Acolo sunt morminte grecești, acolo jos, lângă căsuța aceea, sunt morminte romane, acolo este cel mai vechi mormânt de pe malul Mării Negre, mormânt grecesc, iar aici, sunt două cetăți, una grecească din secolul VII, î. Hr., și alta din secolul VII, d. Hr”, a afirmat Mihail Cernadîrcă.
El este una dintre cele două persoane care le explică turiștilor importanța descoperirilor făcute în cetate. Mihail recunoaște totuși că are un dezavantaj: nu știe foarte bine limbi străine. „Anul acesta, aici au fost mai mulți turiști decât în anii trecuți. La noi nu e cu plată, cum e în alte cetăți”, a mai spus tânărul.
Situată la șapte kilometri de satul Jurilovca, pe malul complexului Razim-Sinoe, cetatea Argamum a fost întemeiată la mijlocul secolului al VII-lea î. Hr. de grecii din Asia Mică, cu cel puțin o generație înaintea cetății Histria, într-o zonă cu urme de locuire din epoca bronzului și prin epoca fierului.
Cercetările arheologice desfășurate în perioada 1926-1932 și din anul 1965 până în prezent au dezvelit importante monumente care au permis schițarea istoriei cetății timp de 12 secole. Printre monumentele cele mai reprezentative ale sitului arheologic se numără cel mai vechi mormânt grecesc din bazinul Mării Negre și o serie de edificii publice și private din perioada romană, pretoriul, patru bazilici paleocreștine, locuințe, o parte din rețeaua stradală.
Potrivit ICEM, Ministerul Culturii a alocat anul acesta circa 22.000 de lei pentru campania de cercetare a sitului Argamum.
Punctul de informare turistică din cetatea Argamum
Pentru promovarea turistică a sitului arheologic Argamum, ICEM a derulat, în perioada de programare 2007-2013, un proiect prin care s-a amenajat un punct de informare. Proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional pentru Pescuit și s-a încheiat anul trecut.
AGERPRES
