Dictatul de la Viena și consecințele sale asupra poporului român, volum îngrijit de de Ioan LĂCĂTUȘU și Vasile STANCU, în curs de editare la Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020

 

Împlinirea, în anul 2020, a 80 de ani de la impunerea de către statele fasciste europene a hotărârilor Dictatului de la Viena din 30 august 1940, ne oferă prilejul de a realiza o trecere în revistă a studiilor apărute, în principal, în publicaţiile româneşti din actualele judeţe Covasna şi Harghita, referitoare la acest nefast moment al istoriei naţionale cât, mai cu seamă, introducerea în circuitul public, într-un volum, a studiilor prezentate de istorici, arhiviști și cercetători români, în programele manifestărilor cultural-științifice organizate, în ultimii ani, de CESCH, pentru dezbaterea problematicii Dictatului de la Viena și a consecinţele sale asupra poporului român.

Am pornit de la premisele conform cărora, cunoaşterea evenimentelor istorice referitoare la Dictatul de la Viena şi la consecinţele sale asupra poporului român sunt deosebit de necesare unei istoriografii ştiinţifice, nealterate de interese politice sau de altă natură, de mistificări care să slujească dezideratelor unor grupări sau ale unor ideologii, cât, mai cu seamă de la faptul, remarcat de nenumărate ori de marele istoric Nicolae Iorga, că „Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se!”

Studiile menționate acoperă o plajă de o mare diversitate. Ele conţin documente din arhivele din țară și străinătate, pagini din presa vremii, ştiri, reportaje, documentare, interviuri, pagini memorialistice ş.a. Sunt prezentate, pe larg, contextul intern şi internaţional, detalii privind desfăşurarea evenimentelor, noi informaţii despre dramele trăite de românii ardeleni, din teritoriul cedat Ungariei horthyste după adoptarea Dictatului de la Viena, în mod deosebit din fostele județe Ciuc, Odorhei și Treiscaune, azi județele Covasna și Harghita, puncte de vedere diferite privind terminologia folosită, respectiv „dictatul de la Viena” şi „al doilea arbitraj de la Viena”, denumire neacceptată de istoricii români, întrucât prevederile tratatului nu au fost negociate, ci au fost impuse României. Este prezentată diferenţa de raportare la acest eveniment a românilor şi ungurilor din Transilvania cedată. Volumul Dictatul de la Viena și consecințele sale asupra poporului român va completa lucrările apărute, pe această temă, începând cu anul 1940, precum și numeroasele studii şi articole apărute în revistele de specialitate şi în alte publicaţii locale, regionale și naționale.

Problematica Dictatului de la Viena şi a consecinţelor sale asupra românilor a constituit, și constituie, o prioritate a cercetării şi acţiunilor desfăşurate de Centrul European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) în parteneriat cu Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Arhivele Naţionale, şi Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, din Sf. Gheorghe ș.a. Studiile întocmite, articolele publicate în presa locală, regională şi centrală, expoziţiile, dezbaterile, simpozioanele şi interviurile acordate, sunt minuţios redate în cadrul anexelor acestor studii. Câteva date statistice sunt însă necesare. Au fost elaborate peste 50 de studii privind Dictatul de la Viena şi consecinţele sale pentru români în care au fost implicaţi peste 30 de autori-cercetători proveniţi din rândul profesorilor universitari, doctorilor în ştiinţe, generalilor, teologilor, profesorilor de istorie, arhiviştilor. Alături de aceştia, la cercetarea temei şi elaborarea studiilor şi-au adus aportul personalităţi cunoscute în breasla istoricilor şi a arhiviştilor. Studiile au fost publicate în cinci reviste de specialitate: Angvstia, Sangidava, Acta Carpatica, Acta Bacoviensia şi Pro Memoria – în 3 volume ale colecţiei „Profesioniştii noştri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica, în lucrarea „Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902” și în revistele Buletinului Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Almanahul „Grai Românesc” al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, în publicaţiile Axa, din București și în Eroii Neamului, din Satu Mare.

 

Dictatul de la Viena și consecințele sale asupra poporului român

– Cuprins –

 

  1. Ioan Lăcătușu, Vasile Stancu, Problematica Dictatului de la Viena şi consecinţele sale asupra românilor. O prioritate a cercetării Centrului European de Studii Covasna-Harghita, în „Ștefadina… file de arhivă”, nr. 2/2015, p. 54-74
  2. univ. dr. Ioan BOJAN, Bătălia pentru Ardeal. Preliminariile politico-diplomatice ale Dictatului de la Viena, în Condeiul ardelean, Anul VIII, nr. 228(263), 25 ian. – 7 feb. 2013, p. 14;
  3. Andreea Rotche, Problema Transilvaniei în raporturile României şi Ungariei cu Germania (1 septembrie 1940 – 1 ianuarie 1943), în „Angvstia” nr. 5/2000, p. 147-156;
  4. Ioan Giurcă, Ciprian Antonio Nicoară, Geopolitica statelor revizioniste şi efectele geostrategice asupra situaţiei României în anii 1939-1940, în „Sangidava”, nr. 4/2010, p. 357-372
  5. Alin Spânu, Metode, mijloace şi acţiuni subversive care au vizat destrămarea României (1919-1944), în „Angvstia”, nr. 11, 2007, p. 195-200
  6. Alin SPÂNU, Obiectivele Partidului Maghiar din România Mare: revizuirea graniţelor şi autonomie politică, în PR.N., nr. 11/2014, Gelu Neamţu, p. 464-469;
  7. Virgil PANĂ, Prezenţa maghiarilor din fostul judeţ Mureş la alegerile generale din România interbelică, în Sangidava, nr. 5 (XI)/2017, p. 232-242;
  8. Daniel NICULAE, Organizarea politică a maghiarilor (1918-1940), Sangidava, 5 (XI)/2017, p. 228-231;
  9. Eugen Pop, Structuri de siguranţă, ordine publică şi apărare în vara şi toamna anului 1940, sub impactul cedării părţii de nord-vest a României, în „Angvstia” nr. 13/2009, p. 205-210
  10. Dorel Man, Pastorala „de la inimă la inimă”, din octombrie 1940, a episcopului Nicolae Colan, în „Angvstia” nr. 15/2011, p. 99-104
  11. Ioan LĂCĂTUŞU, Ciprian HUGIANU, Evacuarea administraţiei româneşti din localităţile Plăşii Târgu Secuiesc, în urma Dictatului de la Viena, oglindită în documente de arhivă, în „Acta Carpatica”, nr, II/2015, p. 353-368
  12. Alexandru Moraru, Situaţia românilor din Transilvania în perioada horthystă reflectată în unele documente ale vremii, în „Angvstia” nr. 3/1998, p. 207-212
  13. Virgiliu Theodorescu, Elisabeta Theodorescu, Documente inedite despre suferinţele românilor în anii Dictatului de la Viena, în „Angvstia” nr. 1/1996, p. 231-240
  14. Emanuel Sebastian Suciu, Momente de restrişte în viaţa bisericească românească din judeţul Covasna, în „Angvstia” nr. 3/1998, p. 213-222
  15. Milandolina Beatrice Dobozi, Date şi fapte privind soarta ardelenilor refugiaţi pe teritoriul judeţului Târnava Mare după 1 septembrie 1940 (I), în „Angvstia” nr. 5/2000, p. 137-142
  16. Constantin I. Stan, Refugiaţi transilvăneni la Râmnicul Sărat şi Buzău (1940-1941), în „Angvstia” nr. 8/2003, p. 205-216
  17. Ion Giurcă, Aspecte privind situaţia românilor din teritoriul cedat Ungariei în anul 1940, în PR: N: 7/2013, Ilie Şandru, p. 446-455
  18. Alexandru Alin Spânu, Serviciul Special de Informaţii atenţionează: Revizionism maghiar sub cupola Bisericii (1941), în „Angvstia” nr. 10/2006, p. 163-170
  19. Constantin Păduraru, Situaţia refugiaţilor transilvăneni din teritoriul cedat vremelnic Ungariei horthyste stabiliţi temporar în judeţele Neamţ şi Bacău, în „Angvstia”, nr. 11, 2007, p. 249-258
  20. Alexandru Duţă, Date preliminare despre refugiaţii din Transilvania de Nord stabiliţi în sud-estul României în anii 1940-1944, în „Angvstia”, nr. 11, 2007, p. 269-274
  21. Alin Spânu, Articole referitoare la Diktatul de la Viena reţinute de la publicare, de către cenzura vremii, în „Angvstia” nr. 15/2011, p. 105-114
  22. Alin Spânu, Suferinţele bisericilor din Transilvania de sud-est în timpul ocupaţiei horthyste (septembrie 1940-septembrie 1944), în „Angvstia” nr. 13/2009, p. 211-214
  23. Alexandru Duţă, Documente de la D.J.A.N. Galaţi despre refugiaţii din Transilvania de Nord stabiliţi în anii 1940-1944 în judeţele Covurlui şi Tecuci, în „Angvstia” nr. 13/2009, p. 222-225
  24. Ion Giurcă, Daniel Bar, Delegatul Marelui Stat Major – o structură în sprijinul românilor refugiaţi din teritoriul cedat Ungariei în anul 1940, în Profesioniştii noştri, nr. 2/2011, Liviu Boar, p. 461-478; Vezi şi poziţia 31;
  25. Ioan Lăcătuşu, Problematica Dictatului de la Viena în mass-media maghiară, în „Axa”, Anul III, nr. 47, 16-30 septembrie 2010, p. 28-3
  26. Alexandru Porţeanu, Consideraţii asupra refugiului românesc din 1940 şi 1944, precum şi a implicării factorilor militari, în „Sangidava”, nr. 1/2007, p. 270-275
  27. Ion Giurca, Daniel Bar, Aspecte generale şi specifice privind refugiaţii din teritoriile cedate în anul 1940, în „Angvstia” nr. 15/2011, p. 115-124
  28. Alin Spânu, Propaganda revizionistă ungară în mass-media şi contrapropaganda românească în analiza Secţiei a II-a Informaţii (mai-iunie 1941), în „Angvstia” nr. 15/2011, p. 125-140
  29. Alin Spânu, Propaganda revizionistă ungară în mass-media şi contrapropaganda românească în analiza Secţiei a II-a Informaţii (iulie-august1941), în „Sangidava” nr5/2011, p. 229-246
  30. Alin Spânu, Polemica dintre Iuliu Maniu şi Valer Pop asupra Diktatului de la Viena în analiza Serviciului Special de Informaţii (1942), în „Angvstia” nr. 15/2011, p. 141-150
  31. Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu, Mărturii documentare despre românii din judeţul Treiscaune refugiaţi şi expulzaţi în urma Diktatului de la Viena, în „Angvstia” nr. 15/2011, p. 151-170
  32. Vilică Munteanu, Documente referitoare la românii refugiaţi sau expulzaţi în judeţul Bacău din nord vestul Transilvaniei în urma Dictatului de la Viena, în „Profesioniştii noştri. Ioan Lăcătuşu la 65 de ani”, coordonator Vasile Stancu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012, p. 389-404;
  33. Virgil Coman, Români refugiaţi din Nord-Estul Transilvaniei în judeţul Constanţa. Repere arhivistice (1940-1944), în „Profesioniştii noştri. Liviu Boar la 60 de ani”, coordonator Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2011, p. 479-506
  34. Dumitru Zaharia, Unele documente privind maghiarizarea românilor din părţile estice ale Transilvaniei şi Moldova de vest, în „Profesioniştii noştri. Dumitru Zaharia la 85 de ani”, coordonator Vilică Munteanu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2011, p. 147-206
  35. Adrian Pohrib, Contribuţii gălăţene la cunoaşterea istoriei Transilvaniei. Două studii ale regretatului arhivist Alexandru-Florinel Duţă, în „Profesioniştii noştri. Ioan Lăcătuşu la 65 de ani”, coordonator Vasile Stancu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012, p. 39-52;
  36. Valentin Istrate, Soarta tragică a arhivelor fostului judeţ Ciuc, Istrate, în ANGVSTIA, V/2000, p. 189-193;
  37. Ioan Lăcătuşu, Însemnări ale episcopului Nicolae Colan din anii ocupaţiei horthiste, în „Almanahul Grai Românesc / 2006”, p. 183-194
  38. Dorel Man, Episcopul Nicolae Colan pe căile apostoliei 1941-1943 în secuime, în „Profesioniştii noştri. Ioan Lăcătuşu la 65 de ani”, coordonator Vasile Stancu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012, p. 215-421;
  39. Elisei Florin Vatamanu, Înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Ungariei în anul 1941, mijloc declarat de maghiarizare a tuturor locuitorilor din teritoriile anexate, în Acta carpatica VI/2019, 9 p.
  40. Vasile Ciubăncan, Modificările produse în structura demografică a judeţelor Ciuc, Odorhei şi Treiscaune în perioada anilor 1930-1948, în „Angvstia” nr. 1/1996, p. 291-312
  41. Vasile Stancu, Aspecte din judeţele Trei Scaune şi Satu Mare privind aplicarea Dictatului de la Viena (sept. 1940 – sept. 1944), în „Eroii Neamului”, Anul VII, nr. 3(24), Sept. 2015, p. 7-13
  42. drd. Vatamanu Florin Elisei, Satele Corbu şi Tulgheş în perioada de după Dictatul de la Viena (1940-1944), în Acta carpatica VI/2019, 6 p.
  43. Costel-Cristian Lazăr, Aspecte privind populaţia românească din Covasna în perioada 1940-1950, în Sangidava 5 (XI) / 2017, p. 177-186
  44. Ioan LĂCĂTUŞU, Vasile STANCU, Noi contribuţii documentare privind consecinţele Dictatului de la Viena asupra românilor din Târgu Secuiesc şi împrejurimi, în „Acta Bacoviensia, nr. XI/2016, p. 297-326
  45. Vasile STANCU, Anii de jertfă ai preotului Ioan I. Rafiroiu, în „Sangidava”, nr. 5(XI)/2017, p. 71-78
  46. Remus NICĂ, Aspecte din presa românească în jurul Dictatului de la Viena, în „Acta Carpatica”, nr, II/2015, p. 369-380
  47. Drd. Attila LAZĂR, Situația economică, socială și administrativă din Plasa Sf. Gheorghe după 13 septembrie 1940, în Acta Carpatica V/2018, p. 398-418
  48. drd. Florin Valentin VATAMANU, Viaţa religioasă a românilor din nordul judeţului Harghita în perioada ocupaţiei horthyste, în Acta Carpatica V/2018, p. 419-437
  49. Ioan SOLOMON, Consecinţele legislative ale Dictatului de la Viena asupra drepturilor de proprietate din Transilvania de Nord-Est, 20 august 2011, Sf. Gheorghe
  50. Ilarie Gh. OPRIŞ, Învăţământul primar de stat în zona localităţii Topliţa, jud. Mureş-Turda în anul şcolar 1939-1940, în Sangidava 1/2007, p. 447-449;
  51. Alin Spânu, Propaganda revizionistă ungară în analiza Secţiei a II-a Informaţii din MStM, Studiu de caz – manualul de Istoria naţiunii maghiare, Constituţia, Geografia, pentru clasele IV-VI a şcolilor populare (1941), p. 477-480;
  52. Vezi poz. 33, partea a I-a, Alin SPÂNU, Propaganda revizionistă ungară în mass-media şi contrapropaganda românească în analiza Secţiei a II-a Informaţii (ianuarie 1942), partea a II-a, în Sangidava, 5/2012, p. 207-2011;
  53. Alexandru PORŢEANU, 70 de ani de la începutul eliberării teritoriului românesc de sub ocupaţia horthystă, în Sangidava, 3 (IX)/2015. P. 187-191;
  54. Daniel NICULAE, Politica externă a Ungariei analizată într-un studiu al serviciului special de informaţii, din septembrie 1943, în Sangidava, nr. 3 (IX)/2015, p. 209-219;
  55. Antonio FAUR, Demersuri istoriografice (1994-1996) referitoare la acţiunile de salvare a evreilor din Ungaria şi Transilvania de Nord (1944), în PR. N., nr. 11/2014, p. 498-509;
  56. Ioan Lăcătușu, Reverberații și valorizări contemporane privind Dictatul de la Viena reflectate în mass-media din Transilvania, în „Eroii Neamului”, Anul VII, nr. 3 (24), septembrie 2015, p. 14-22.

 

Ioan LĂCĂTUŞU, Vasile STANCU

 

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail