Regia Naţională a Pădurilor-Romsilva, prin Direcţia Silvică Covasna va cheltui, în acest an, circa 1,2 milioane de lei pentru a împăduri cu diferite specii de arbori mai multe zone ce aparţin fondului forestier al judeţului.
Acţiunea a început deja în zonele mai joase, urmând a fi derulată după topirea zăpezii, în partea muntoasă. Vor fi plantaţi peste 600 000 de puieţi, pe o suprafaţă de aproximativ 122 de hectare. Aceştia vor fi din toate speciile forestiere, în special molid, brad, larice, stejar şi fag. Cei mai mulţi puieți vor fi plantaţi în zona Brețcu şi Comandău. Suprafaţa totală de împădurit este de 222,4 hectare, din care aproximativ jumătate va fi supusă regenerării naturale (prin extragerea treptată a arborilor maturi se dă posibilitatea puieţilor instalaţi natural să se dezvolte și să formeze viitoarea pădure), restul fiind artificială, când se intervine prin semănături directe sau, mai frecvent, prin plantarea de noi pomi.
„Aceste lucrări de regenerare artificială a pădurilor din judeţul Covasna vor fi realizate de către noi, în cadrul ocoalelor silvice, cu muncitori forestieri, împreună cu elevi ai şcolilor covăsnene, autorităţi locale, reprezentanţi ai unor instituţii, agenţi economici din judeţ. La aceste acţiuni pot participa în mod voluntar şi persoane fizice”, a precizat Emil Cornea, şeful Direcţiei Silvice Covasna.
De asemenea, în cadrul parteneriatului încheiat anul trecut cu Inspectoratul Şcolar, unităţile de învăţământ din judeţ îşi pot înfrumuseţa curţile interioare cu puieți donaţi de către Direcţia Silvică Covasna. Tot ce trebuie să facă directorii şcolilor este să depună o cerere prin care să solicite puieţi şi ajutor din partea personalului silvic pentru plantarea lor împreună cu elevii. Până acum, prin acest proiect, copiii au sădit în incinta propriilor şcoli aproape 3000 de molizi, cei mai mulţi fiind la Școala „Nicolae Colan” din municipiu. Alţi 175 000 de arbori au fost plantaţi în primele 3 luni ale acestui an pe terenurile deţinute de primării, asociații şi persoane fizice din judeţul Covasna.
Suprafaţa totală a fondului forestier din judetul Covasna este de circa 173 mii hectare, însă doar 29 000 de hectare (circa 16 %) aparţin statului, restul fiind retrocedat. Practic, dacă privim harta judeţului, pădurile statului sunt mici „insule”.
Datorită tăierilor efectuate de om şi a unor calamităţi naturale, cum sunt furtunile puternice, dar mai ales incendiile, astăzi există suprafeţe intinse de pe care pădurea a fost nimicită.
Printre cele mai importante efecte ale despăduririlor sunt: eroziunea solului şi, implicit, scăderea fertilităţii lui, inundaţiile şi alunecările de teren, creşterea concentraţiei CO2 atmosferic şi scăderea concentraţiei de O2, creşterea frecvenţei şi intensificarea vânturilor datorită absorbţiei căldurii de către terenurile defrişate, care generează diferenţe de temperatură, migrarea sau chiar dispariţia multor specii de plante şi animale care populează pădurile.
Toate aceste efecte secundare ar trebui să ne motiveze să iubim pădurile, să le respectăm păstrând curăţenia şi să le ajutăm să se regenereze. La fel au făcut şi strămoşii noştri. Nu degeaba există un proverb vechi românesc care spune că ,,datoria fiecăruia în viaţă este de a aduce pe lume un copil, a ridica o casă şi a sădi un pom”.
15 martie -15 aprilie reprezintă pentru silvicultori, o perioadă cu o semnificaţie aparte în cadrul căreia ,,sădirea pomului” capătă valenţe deosebite atât pentru noi cât şi pentru urmaşii noştri. Această perioadă, cunoscută silvicultorilor sub numele de ,,Luna Pădurii”, este unul din cele mai importante evenimente silvice şi reprezintă o măsură de resensibilizare a publicului şi a factorilor decizionali cu privire la importanţa pădurilor, a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic.
Larisa AXINIA
