De obicei, sărbătorile naționale în esența lor reprezintă un factor coagulant, când toți cetățenii  ar trebui să fie împreună și să se bucure, să trăiască momente înălțătoare, să fie pătrunși sufletește de mesajele transmise de oficialități. Din nefericire, pe noi parcă ne-ar urmări blestemul de a ne afla mereu în stare de gâlceavă, fapt ce aruncă o umbră rău prevestitoare peste tot ceea ce facem.

 

    

Foto - Silviu Ipătioaei- M.D.C

Foto – Silviu Ipătioaei- M.D.C

După ce zece ani am suportat stilul de a face politică agresivă al fostului „președinte jucător” Traian Băsescu, și după ce poporul și-a pus mari speranțe în alegerea unui nou conducător, iată că ne-am trezit cu un „președinte luptător”, după cum îl caracterizează unii comentatori pe la show-urile televizate, numai că și acesta s-a dovedit a fi împrumutat calitatea de „jucător” a ex-președintelui, iar „jocul” Domniei sale devine tăcut și riscant pentru sine și pentru noi toți, căci el divizează poporul român în două tabere: cei aleși în mod constituțional de către votanți, și caracterizați de actualul președinte drept „o gașcă de politicieni cu probleme penale” (frumos limbaj!) și „opozanții” care au pierdut alegerile, dar care și-au găsit un vajnic apărător chiar în actualul șef de stat, care imediat după instalarea la putere a început neînfricata „luptă împotriva corupției” și pentru „apărarea statului de drept” dar care luptă treptat-treptat tinde să se transforme în altceva, ascunzând în fapt sentimente și atitudini nedemne de o personalitate cu o funcție atât de înaltă, și care ar trebui să vegheze mereu la bunul mers al lucrurilor într-un climat de pace, înțelegere și colaborare și nu de incitare și calomniere, mai ales când nimeni nu este perfect.

     În ultimii doi ani au avut loc evenimente ciudate în viața atât de agitată a poporului român. Imediat după alegerile prezidențiale și instalarea la palatul puterii a noului președinte ales, Dl. Klaus Iohannis, acesta și-a fixat ca obiectiv nu „binele poporului”, ci dărâmarea Guvernului Ponta,  și pentru că presiunile insistente din partea PNL-ului reformat, dar și a altor forțe politice, n-au dat roadele scontate, a trebuit să se întâmple tragicul incendiu de la Clubul Colectiv, ca pe fondul sentimentelor în masă, generate de nefericita întâmplare, cineva să mobilizeze spiritele pentru a scoate oamenii în stradă. Se pare că președintele Iohannis, bun cunoscător al psihologiei maselor, a captat momentul, ieșind în mijlocul protestatarilor și determinând astfel demisia premierului și apoi instalarea „Guvernului meu”, adică cel format din tehnocrați. Dar cum „istoria se repetă”, deoarece oamenii nu prea învață din greșeli, au urmat alegerile parlamentare și votul poporului s-a înclinat din nou către „dușmanul de clasă”, care dușman cică a colorat țara în roșu. Și astfel, după multe dificultăți și tergiversări s-au format un nou Parlament și un nou Guvern. În urma acestor mutări pe tabla de șah a politicii românești, tensiunea a crescut și mai mult, deoarece „Guvernul meu” a fost înlocuit de Guvernul Grindeanu, susținut de Dragnea, ceea ce nu a căzut deloc bine multora și nici președintelui Iohannis, astfel că lupta acerbă împotriva „penalilor” a reînceput cu și mai multă vigoare. Și văzând Măria Sa Președintele că nu-i poate nicicum dovedi pe vrăjmași, se rugă lui Dumnezeu să-i mai dea un incendiu. Apoi nu trecu multă vreme și, ca și cum Dumnezeu sau Diavolul i-o fi ascultat ruga, apăru din senin un alt pârjol devastator (despre care gurile rele susțin că a fost provocat intenționat, ceea ce noi nu credem), tot la un club de noapte, Bamboo (ce mai nume!), tocmai bine ca să fie chemați din nou oamenii în stradă și probabil, sub pretextul protestelor contra unor Ordonanțe de urgență ale noului Guvern, să influențeze căderea lui. Și, bineînțeles, cine credeți că a coborât imediat în arenă pentru a se alătura mulțimii de protestatari? Nimeni altul decât Președintele! Simplă coincidență?! Să folosești „forța străzii” și rețelele de socializare pentru a schimba jocul politic, încercând să demonstrezi astfel că votul poporului nu mai are nicio valoare?! Nu e de mirare că mulți se întreabă dacă Dl Klaus Iohannis este șef de stat sau lider de sindicat?! Și cum de astă dată lucrurile n-au ieșit așa cum și-ar fi dorit Domnia Sa, oare ar trebui să se întâmple și un al treilea incendiu ca să-i fie pe plac?

     Nu, cine pleacă la război își ia toate armele. Deci, dacă toate celelalte n-au adus victoria, inventăm altele pentru a ne continua lupta, așa că am scos din tolbă arma Referendumului, însă  mai atacăm pe toate fronturile și cu alte mijloace. A, da, iată încă o ocazie potrivită: Ziua Unirii Principatelor! Ia să ne folosim noi de asta să-i mai dezbinăm pe penalii ăștia, că prea și-au luat-o în cap! Acum e momentul, căci oamenii ar trebui să aibă sentimente înălțătoare, deci ia să-mi construiesc eu Mesajul către popor în așa fel, încât să le arăt ăstora cât de nedemni sunt de funcțiile pe care le ocupă și la care ar trebui să renunțe deîndată! Zis și făcut, că doar am auzit cu toții ce mesaj plin de tâlcul înțelepciunii desăvârșite ni s-a transmis. Păi să nu rămâi siderat când Președintele Țării lansează în eter un astfel de mesaj? Oameni buni, faceți-vă cruce și feriți-vă de ispite.

     Orice s-ar spune, ceea ce se întâmplă este foarte urât. Să-ți construiești Mesajul către popor în zi de sărbătoare națională în așa fel încât să lovești în adversarii tăi politici ni se pare prea din cale-afară, de fapt un gest lipsit de demnitate din partea unui om care ar trebui să conducă națiunea spre progres, și prin discursurile sale să mobilizeze toate energiile către împlinirea unui ideal.

     Cui folosește dezbinarea oamenilor și destabilizarea țării? Oare cei mai înalți demnitari ai Statului au fost aleși pentru a duce între ei un război continuu ori ca să ne reprezinte într-un efort comun în vederea construirii unui viitor mai bun pentru toți cetățenii?

     Noi credem că există și alte modalități prin care instituțiile statului să conlucreze într-un climat potrivit unei țări europene civilizate. De pildă, dacă închisorile sunt prea aglomerate, de ce nu construiți alte 2-3 închisori unde să încapă cei care au săvârșit fapte împotriva semenilor? Dacă vreți să schimbați legile, de ce nu stați cu toții la aceeași masă și să discutați în mod civilizat, fără încrâncenare, până când ajungeți la un numitor comun? Dacă vreți să fie pace în țară și oamenii să-și vadă de treburi în mod obișnuit, renunțați la orgoliul nejustificat, la provocările inutile și acțiunile războinice, întindeți-vă mâna și lăsați lumea să trăiască în liniște, și în acest fel și Domniile Voastre veți avea sufletul împăcat. Faceți în așa fel, încât să nu ne fie rușine de conducătorii noștri…

 

                                                                                                                                     Mihai Trifoi

    

Vrei să fii notificat când apare un articol nou? Abonează-te prin e-mail