Specialişti în managementul apelor vor identifica zonele din România cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi şi aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a pânzei freatice, se arată într-un comunicat al Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), transmis marţi AGERPRES, cu ocazia Zilei Mondiale a Apei.„Specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi cei din cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor studiază impactul schimbărilor climatice asupra apelor subterane în bazinele hidrografice afectate de secetă prelungită. Deşi România nu se află pe o hartă a crizei apei pentru următoarele decenii, pentru acoperirea necesarului de apă, specialiştii ANAR şi INHGA vor identifica zonele cu risc potenţial la deficit de apă pentru a găsi şi aplica cele mai eficiente metode de realimentare artificială a acviferelor. Acest lucru se poate realiza prin colectarea şi depozitarea apelor meteorice şi utilizarea acestora pentru alimentarea artificială a unor acvifere cu posibil risc cantitativ. Rezultatele proiectelor de cercetare pe care le derulăm ne vor permite să evaluăm timpul de care avem nevoie pentru atingerea obiectivelor de mediu, prin implementarea măsurilor de bază şi/sau posibilitatea aplicării unor măsuri suplimentare”, se menţionează în comunicat.
Potrivit sursei citate, personalităţi din mediul guvernamental, reprezentanţi ai societăţii civile (Act for Tomorrow, MaiMultVerde şi Asociaţia CSR Nest), dar şi români valoroşi, precum David Popovici, Avram Iancu şi Vlad Eftenie, au transmis un îndemn de a ne uni forţele pentru a lupta împreună împotriva unui duşman pe care nu îl vedem, dar care ne afectează sănătatea şi viaţa: poluarea apelor.
„(…) Două pericole majore pot atenta la calitatea sau chiar la existenţa apelor subterane. Unul este pericolul poluării, celălalt schimbările climatice. Schimbările climatice aduc cu ele secete grave sau inundaţii devastatoare. Seceta reduce acest depozit de ape, inundaţiile, aşa cum spuneam şi mai sus, le pot contamina, pot distruge calitatea apelor”, a declarat Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
La rândul său, Ambasadorul Regatului Ţărilor de Jos, Roelof van Ees, a punctat: „Schimbările climatice, creşterea rapidă a populaţiei, inegalitatea socială şi economică, globalizarea şi urbanizarea sunt decisive pentru viitorul omenirii. Oamenii de ştiinţă prognozează o criză a apei. Prin urmare, trebuie să acţionăm înainte ca o astfel de criză să devină inevitabilă şi ireversibilă (…)”.
Conform directorului general al ANAR, Gabriel Francisc Ştika, „apa subterană se constituie într-o rezervă strategică pe care trebuie să o respectăm ca o componentă dintr-un întreg din care şi noi facem parte”.
În viziunea experţilor din domeniu, apele subterane au importanţă strategică, iar utilizarea acestora şi în alte scopuri se realizează numai în baza autorizaţiei de gospodărire a apelor.
„Folosirea în scop de irigaţii a apelor subterane, de exemplu, este permisă numai în zonele unde nu există ape de suprafaţă şi numai din primul strat acvifer cu potenţial hidrogeologic (stratul freatic), pe baza studiilor hidrogeologice întocmite sau expertizate de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor”, se precizează în comunicatul citat.
Ziua apei (#WaterDay) este un eveniment anual care îşi propune să se concentreze asupra problemelor globale privind accesul la apă potabilă. În acest an, evenimentul este dedicat legăturii dintre apă şi schimbările climatice. „Adaptarea la efectele pe care schimbările climatice le au asupra apei va proteja sănătatea şi va salva vieţi”, notează Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).
Apa este o resursă extrem de preţioasă, la care mulţi nu se gândesc, fiind obişnuiţi să acceseze această resursă prin simpla deschidere a unui robinet. Ziua mondială a apei reprezintă un apel la a ne gândi la acei oameni şi la acele locuri unde apa este o resursă rară şi o chemare pentru a găsi soluţii pentru cei care nu au acces la apă curată.
Datele centralizate de ONU arată că în întreaga lume trăiesc 783 de milioane de oameni care nu au acces la surse de apă curată.
Ziua Mondială a Apei a fost propusă în cadrul Agendei 22 de la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare din anul 1992, ce s-a desfăşurat la Rio de Janeiro. În luna decembrie a aceluiaşi an, Adunarea Generală a ONU a adoptat rezoluţia ca, data de 22 martie a fiecărui an, să fie dedicată apei şi creşterii gradului de conştientizare cu privire la această resursă. Prima aniversare dedicată apei a avut loc pe data de 22 martie 1993.
În ceea ce priveşte legătura dintre apă şi schimbările climatice, ONU a subliniat faptul că episoadele meteorologice de vreme extremă pot avea efecte negative asupra surselor de apă curată. De asemenea, forul atrage atenţia asupra modului în care noi, ca societate, avem nevoie de apă pentru a supravieţui, atât la nivel individual cât şi al sistemelor pe care ne bazăm şi pe care este clădită societatea – sistemul medical, sanitar, educaţie, afaceri şi multiple industrii.
ANAR este instituţia publică, aflată în coordonarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), ce administrează apele din domeniul public al statului şi infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor (lacuri de acumulare, diguri de apărare împotriva inundaţiilor etc.), precum şi infrastructura sistemelor naţionale de veghe hidrologică, hidrogeologică şi de monitorizare a calităţii resurselor de apă aflate în patrimoniul său.
AGERPRES
