Limba română – regina de marți a zilei de 31 August 2021, zi în care mai multe localități din țară au alocat timp și spațiu acestui eveniment devenit tradițional din 2013 încoace. An în care a fost legiferată propunerea legislativă depusă în 2011 de un senator care și-a motivat inițiativa subliniind „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.
Iată-ne opt ani mai târziu, în județul Covasna, numărându-ne printre românii din întreaga țară care au ales să fie parte din această mare sărbătoare a identității și demnității românești, contribuind cu un program cultural-artistic, la care au luat parte scriitori și intelectuali din cele două județe, Covasna și Harghita. Program cultural menit să marcheze importanța zilei de 31 August, o zi care ar trebui trecută cu roșu în calendare pentru că este vorba despre Sfântă noastră Limbă Românească. Fără ea cum am mai vorbi, cum am mai scrie, cum am mai plânge? Cum ne-am mai iubi, alina, alinta? Limba română este buletinul de identitate al românilor de pretutindeni. Prin ea se recunosc, se îmbrățișează și se sărută frații oriunde în lume s-ar afla. Este apa vie din care dacă apuci să sorbi cu nesaț, nu te mai poți lepăda de ea. Cu nesaț au sorbit și scriitorii sosiți la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu Gheorghe, dorind ca prin prezentarea cărților scrise să aducă un omagiu Zilei Limbii Române, în felul lor modest de a spune parcă: am nevoie de tine să te recunosc/ așa simplu/ cum spun mamă și tată/ dor… început și sfârșit/ fără tine nu sunt nimic/ nu știu nimic/ și mai cred că orice pământ aș călca în picioare/ în mine clocotește o singură fântână – Limba Românească (M.A)
Evenimentul a debutat cu un cuvânt de binecuvântare din partea Preacucernicului Preot Ioan Marin – directorul Centrului Ecleziastic – un spațiu aproape sacru, unde limba română a depășit rangul de artă, căci pe rafturile din cele 3 săli stau ticsite mii de cărți de literatură, cercetare, documentare și istorie despre comunitățile românești din Arcul Intracarpatic. Pagini adunate cu grijă și conservate de cei care s-au pus în slujba Limbii Române și a Neamului cinstire, prin râvna cu care în fiecare zi se străduiesc să scoată la lumină lucrări de mare însemnătate pentru acest spațiu geografic, și, prin aportul lor consistent, contribuie la realizarea proiectelor şi manifestărilor cultural-ştiinţifice şi de spiritualitate ortodoxă. Domnia sa ne-a aminti, cu blândețea-i caracteristică, de rolul important al bisericii implicată direct în promovarea limbii române, făcând referire la traducerile cărților de cult ce au fost făcute în limba română. Rol care, iată, și-l păstrează și în zilele noastre, când atât în unele localități din țară, cât și în marea străinătate, limba română se aude rostită doar în bisericile ortodoxe. Exprimându-și bucuria de a ne avea oaspeți în acestă zi de „sărbătoare a identității și demnității neamului creștinesc”, preotul Ioan Marin, ne-a îndemnat „să ne bucurăm astăzi, aducându-ne aminte, că în dulcele grai românesc, mamele noastre ne-au învățat prima rugăciune.” Moment în care cred că fiecare dintre noi și-a amintit de mâna duioasă a mamei sau a bunicii care ne-a învățat să împreunăm cele trei degete și să spunem la sfârșitul rugăciunii:„În numele Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh. Amin.”
Prof. Ioan Lăcătușu, în intervenția domniei sale, a prezentat o parte din activitățile desfășurate la Centrul Ecleziastic, amintind printre altele: cel mai recent nr. al revistei „Grai Românesc”, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, ajunsă la nr. 90, cele două publicații ale județului, „Condeiul Ardelean” și „Mesagerul de Covasna”. Precizând că, continuitatea celor două publicații se datorează „intervenției noastre, a societății civile, respective a FCRCHM” care în urma discuțiilor au reușit să le prindă „într-un proiect în cadrul proiectelor cofinanțate de Secretariatul General al Guvernului.” Au fost menționate și: anuarul „Acta Carpatica”, un volum din colecția „Profesioniștii noștri” – colecție dedicată intelectualilor din cele trei județe care mai are în lucru cinci volume, din cele 320 câte au fost tipărite la Editura Eurocarpatica, Grai Românesc, Ștefadina și la celelalte edituri partenere.
Manifestarea moderată de poetul Ionel Simota din Miercurea Ciuc a continuat cu prezentarea volumelor anunțate în program: Mihai Trifoi, Pe drumul speranței. Articole, traduceri, comentarii și opinii, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2021; Ana Alina Ciorici-Costache, Dialoguri de suflet, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2021; Ghiță Baciu, Puii de brad, ediția a doua revizuită și adăugită, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2020, ediție îngrijită de Petre Străchinaru și Constantin Stanca; Viorel Sălăgean, Paradigma înstrăinării, Editura Studia, Cluj-Napoca, 2021; Pr. Antonie Vasile Tămaș Delavâlcele, Corul Bărbătesc „Voievozii Munților” – glasul iubirii de țară, Editura Rotipo, Iași, 2021; Adrian Gheorghiu, Trecute lumini și umbre. Răzeși – urmașii lui Ștefan cel Mare și Sfânt, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2020, ediție îngrijită de Traian Petre Gheorghiu, prezentată de Diana Gheorghiu; Ionel Simota, Trilogie: Lecții cu fluturi, sentimente cu păsări și mirări, Editura Artprinter, Sfântu Gheorghe, 2021, și audio-book-ul Mirări; Mihaela Aionesei, Cerul de la capătul scării, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2021.
S-au făcut aprecieri măgulitoare, valoroase, menite să dea un impuls autorilor de a continua pe frumoasa și luminoasa cale a scrisului. Fiecare carte, fie ea de poezie, proză, publicistică, își are rolul și cititorii ei, reușind să dăruiască fiecăruia ceea ce caută. Căci rolul cărții este și acela de a-l ridica pe om la rangul de scriitor, dar și pe cititor la rangul de înțelept; căci cartea nu se citește ca și cum ai bea un pahar cu apă, însetat fiind, ci ca pe un vin de soi, pe care-l deguști pentru a-i simți pe deplin aroma, a-i ghici soiul din care se trage… Obicei care se câștigă în timp prin răbdare și perseverență. Sunt convinsă că fiecare dintre cei prezenți în sală, fie ei invitați sau gazde, au plecat cu un cuvânt ori un vers de suflet pe care-l vor purta în gând cel puțin pentru o vreme.
Pentru că am considerat necesară implicarea și promovarea tinerelor vlăstare în activitățile noastre, care prin puterea exemplului pe care-l văd și-l aud, ar putea continua peste ani și ani strădaniile noastre, ale celor mai „înțelepți, nu bătrâni”, vorba prof. Ioan Lăcătușu, am adus la acest eveniment un invitat surpriză. Pe micuța Anastasia Elena Cosneanu din Ojdula, elevă în clasa întâia la Școala Gimnazială din Brețcu, unde face naveta pentru a studia la secția cu predare în Limba Română. Un efort pe care-l fac mulți elevi locuitori ai acestor județe, dar asta este o altă poveste care merită să aibă un spațiu special. Anastasia este câștigătoare a premiului întâi la Concursul de recitări dedicat anul trecut Limbii Române, premiul întâi la Concursul dedicat poetului Mihai Eminescu, amândouă organizate de Asociația GRIT din orașul Covasna, și nu în ultimul rând, un premiu întâi la categoria ei de vârstă, la un Concurs Național de recitări organizat la Piatra Neamț, unde a obținut Trofeul „Festivalul Primăverii”. Micuța artistă, care studiază de câțiva ani și pianul, a impresionat și stârnit un val de aplauze, atât pentru interpretare cât și pentru poemul ales, intitulat „Limba Română” aparținând poetului patriot Corneliu Vadim Tudor. Poem-îndemn cu care voi încheia scurta și modesta mea prezentare a Zilei Limbii Române organizate la Sfântu Gheorghe, mulțumind prof. Ioan Lăcătușu și echipei sale pentru organizarea acestei manifestări care a adus bucurie și lumină în sufletele tuturor. Având convingerea că, oricât de puțin, în această zi ne-am făcut datoria față de „Limba noastră cea română”, sărbătorind-o fiecare așa s-a priceput.
„Pentru această limbă a curs sânge
Pentru această limbă s-a murit.
E limba-n care Creştinismul plânge
În fiece biserică sau schit.
Eroică e limba cea română
A rezistat prin anii cei mai grei.
Cuvinte din retorica păgână
Ea a topit în creuzetul ei.
Nu-mi place să vorbesc în limbi străine
Deşi le ştiu şi chiar le preţuiesc.
Fiţi demni, urmaşi de legiuni latine,
De acest vechi veşmânt împărătesc.”
*fragment din poemul Limba română- Corneliu Vadim Tudor
***
Ziua Limbii Române sărbătorită în stațiunea Covasna, la Casa Orășeanescă de Cultură
„Implicată tinerește și gândind românește,” după cum este și motto-ul Asociației GRIT pe care o coordonează prof.drd. Florentina Teacă, binecunoscută de ani de zile și la nivel național, nu doar județean, pentru frumoasele activități dedicate în special elevilor; la fel ca și în anul trecut, când a organizat un concurs de recitări online dedicat covăsnenilor, și anul acesta și-a pus în aplicare gândul cel bun. După ce în luna ianuarie a inițiat și un concurs de recitări în cinstea marelui poet Mihai Eminescu, de Ziua Limbii Române și-a propus, printr-un concurs dedicat covăsnenilor de toate vârstele, să stimuleze creația, având astfel prilejul de a descoperi printre participanți tinere talente, poate chiar scriitorii de mâine… de ce nu? Doar fiecare autor care astăzi își poate număra cărțile cu satisfacția și bucuria muncii și a perseverenței a început cândva de undeva… Poate chiar printr-un astfel de concurs, așa cum mi s-a întâmplat și mie în copilărie, și cu siguranță și altor scriitori contemporani pe care astăzi îi citim cu admirație.
După ce distinsa doamnă prof.drd. Florentina Teacă a participat cu discreție în prima parte la evenimentul dedicat Zilei Limbii Române organizat la Centrul Ecleziastic de Documentare din Sfântu Gheorghe, a dat fuga la Casa Orășenească de Cultură din orașul-stațiune Covasna, pentru a pregăti festivitatea de premiere a Concursului de Creație Literară dedicat Limbii Române (poezie și proză – eseu) cu tema „Limba română e coloana vertebrală a Neamului”. Locație în care a avut loc premierea elevilor care au avut curajul să se înscrie la Concursul de Creație Literară și care așteptau cu emoție rezultatele.
Concursul a fost structurat pe 3 secțiuni, în funcție de vârsta participanților (7 – 14 ani/ 15 – 20 ani/ peste 20 ani). Pentru că la concurs s-au înscris un număr mic de concurenți, printre ei trei perechi de frați nelipsiți de la concursurile organizate de Asociația GRIT, elevi pe care se poate baza în orice împrejurare, după cum a mărturisit prof.dr. Florentina Teacă, s-a decis premierea tuturor participanților care au respectat regulamentul, juriul apreciind „originalitatea și autenticitatea materialelor trimise.”
Astfel, la concurs au fost premiați cu diplome și câte un bon valoric substanțial, din care își vor putea cumpăra cele necesare începerii noului an școlar, 8 elevi și o doamnă profesoară, creațiile cu care au participat întrunind toate cerințele concursului.
Felicitări atât premianților cât și organizatorilor pentru prinosul adus Limbii Române, într-o frumoasă zi de sărbătoare. Iată și premianții acestei prime ediții: Anastasia Elena Cosneanu, Maria Anastasia Subțirelu, Elisa Macovei, Anca Macovei, Elena Vlaicu, Costin Vlaicu, Andreea Moroian, Nicolae Moroian și Angelica Leu, de 42 de ani.
Frumoasa manifestare organizată cu prilejul Zilei Limbii Române face parte dintr-un program cultural prioritar realizat cu sprijinul Orașului Covasna.
Sfintei noastre Maici Limba Română, nădăjduim oșteni demni până la moarte să-i fim, urmând modelul de rezistență al înaintașilor noștri care „și-au apărat mai mult limba și identitatea, decât viață.”
Mihaela Aionesei, Târgu Secuiesc
