În fiecare an, în data de 1 octombrie, sărbătorim Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice.
De fapt, ce înseamnă persoană vârstnică? Vârsta este doar un număr. Important este cum se simte fiecare. Spunea un prieten: tinerețea merge odată cu mine.
Dar, din păcate, moara timpului macină. Cu înaintarea în vârstă, nu numai că tâmplele încărunțesc, dar puterile scad, apar probleme despre care, acum câțiva ani, nici nu ne păsa. Însă, avem bucuria experienței de viață, a împlinirilor, a copiilor și nepoților, a ceea ce am sperat. Generațiilor tinere le spunem „cine nu are bătrâni să cumpere” . Vorba poetului : „Sunt greu bătrânii de pornit, dar de pornesc sunt greu de oprit ” .
Important este să lăsăm deoparte necazurile și să ne bucurăm de ziua de azi și speranța zilei de mâine.
Ar fi multe de spus, dar să ne mărginim la urările de sănătate, bucurii, numai bine și…de bine.
La mulți ani!
Nicolae IVAN,
Președinte Consiliul județean al Pensionarilor și al Persoanelor Vârstnice Covasna
***
În fiecare an la 1 octombrie este marcată Ziua internaţională a persoanelor vârstnice în vederea promovării drepturilor acestora, dar şi a unei imagini pozitive a îmbătrânirii, prin incluziune socială, lipsită de discriminare.
Instituită la 14 decembrie 1990 de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în baza Rezoluţiei nr. 45/106, această zi ai fost iniţiată în 1982 prin elaborarea unui plan internaţional de acţiune privind ajutorarea persoanelor în vârstă, adoptat de către Adunarea Mondială privind Îmbătrânirea şi aprobat de către Adunarea Generală a ONU, potrivit www.un.org.
Planul internaţional de acţiuni privind îmbătrânirea a fost adoptat în 2002, cu prilejul celei de-a doua Adunări Mondiale privind Îmbătrânirea, cu scopul de a răspunde provocărilor cu care se confruntă populaţia vârstnică în secolul al XXI-lea şi pentru promovarea dezvoltării unei societăţi pentru toate vârstele. Ulterior, printr-o serie de rezoluţii, Adunarea Generală a ONU şi Consiliul Economic şi Social au cerut guvernelor statelor membre ONU să elaboreze cu prioritate programe vizând sprijinirea persoanelor de vârsta a treia. Astfel, în cadrul guvernelor statelor lumii au fost înfiinţate departamente specializate pe acest gen de probleme.
Numărul persoanelor în vârstă s-a triplat de la aproximativ 260 de milioane în 1980 la 761 de milioane în 2021. La nivel mondial, potrivit ONU, populaţia de peste 60 de ani este estimată să ajungă la 1,4 miliarde în 2030 şi la 1,6 miliarde în 2050. La nivel european, speranţa de viaţă atinge, în 2050, valoarea medie de 81 de ani la femei şi 75 de ani la bărbaţi. Uniunea Europeană, în ansamblu, se confruntă cu o îmbătrânire a populaţiei. Potrivit prognozelor, până în anul 2080, aproape 30% dintre cetăţeni vor avea vârsta de 65 de ani sau peste acest prag. Mai mult, se estimează că procentul persoanelor cu vârsta de peste 80 de ani va depăşi 12% din populaţia totală, după cum arată un studiu demografic publicat în anul 2015 de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit http://ec.europa.eu/ şi www.un.org.
Şi în România, segmentul populaţiei vârstnice va înregistra o tendinţă accelerată de creştere, potrivit aceluiaşi studiu. Dacă în 1990, persoanele în vârstă de 60 de ani şi peste această vârstă reprezentau 10,3% din totalul populaţiei, pentru anul 2080 se preconizează un procent de peste 21,8%. Conform raportului INSSE de la 1 ianuarie 2021, în România trăiesc peste 3,8 milioane de persoane cu vârsta peste 65 de ani. Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 120,8, în ianuarie 2020, la 123,9 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, în ianuarie 2021.
Fenomenul îmbătrânirii populaţiei implică necesitatea acordării unei atenţii sporite nevoilor speciale şi problemelor cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în ceea ce priveşte riscul sărăciei şi excluziunii sociale. În ţara noastră, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de sistemul de asigurări sociale care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi de măsurile de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia, conform www.mmuncii.ro. Persoanele vârstnice dependente – care şi-au pierdut autonomia funcţională fizică, psihică, intelectuală – beneficiază, conform Legii nr. 263/2010 cu modificările şi completările ulterioare, de servicii sociale de îngrijire şi asistenţă acordate la domiciliu, în centre de zi şi centre rezidenţiale – cămine pentru persoane vârstnice.
În vederea combaterii fenomenelor de izolare socială a vârstnicilor sau de singurătate, în ţara noastră a fost înfiinţată, în anul 2015, Asociaţia Niciodată Singur – Prietenii Vârstnicilor, cu sprijinul Fundaţiei Principesa Margareta a României şi „Les petits freres de Pauvres” (Franţa). Prin mobilizarea voluntară aceasta contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, la conştientizarea şi responsabilizarea membrilor societăţii civile şi a instituţiilor publice, precum şi la schimbarea percepţiei, atitudinii şi comportamentului societăţii asupra persoanelor de vârsta a treia, notează site-ul asociaţiei www.niciodatasingur.ro.
Cea de-a 30-a aniversare a Zilei internaţionale a persoanelor vârstnice a fost marcată, în anul 2020, în contextul pandemiei COVID-19 care a produs temeri şi suferinţe persoanelor în vârstă din întreaga lume, fiind evidenţiată contribuţia forţei de muncă din domeniul sănătăţii în general, la sănătatea persoanelor în vârstă în special, potrivit www.un.org..
În 2024, această zi este sărbătorită având drept temă „Îmbătrânirea cu demnitate: importanţa consolidării sistemelor de îngrijire şi sprijin pentru persoanele în vârstă din întreaga lume”. Aceasta se concentrează asupra îmbătrânirii populaţiei care este o tendinţă globală majoră ce remodelează societăţile din întreaga lume. Speranţa de viaţă la naştere depăşeşte 75 de ani în jumătate din ţările lumii, cu 25 de ani mai mult decât în 1950. Până în 2030, se estimează că persoanele în vârstă vor depăşi numărul tinerilor la nivel global. Această schimbare demografică a transformat în mod semnificativ peisajul îngrijirii, cuprinzând o gamă largă de nevoi pentru sprijin. Pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, cererea de servicii complete de asistenţă medicală, îngrijire şi asistenţă socială a crescut substanţial, în special pentru persoanele în vârstă cu diferite afecţiuni precum demenţa, conform https://www.un.org/en/observances/older-persons-day.
AGERPRES
